Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care până acum și-a trimis misiuni de observare ori de câte ori aveau loc alegeri în R. Moldova, a anunțat că de data aceasta nu o va face, din cauza pandemiei și a „restricțiilor de călătorie adoptate de mai multe state membre în ceea ce privește călătoriile în Republica Moldova”. Alte misiuni de observare, printre ele și una extrem de importantă atunci când vine vorba de recunoașterea internațională a oricărui scrutin – cea a OSCE/ ODIHR – au anunțat mai devreme autoritățile moldovene despre restrângerea, tot din cauza pandemiei, a misiunilor planificate inițial, renunțând, de exemplu, să trimită în R. Moldova pe 1 noiembrie observatorii pe termen scurt, adică pe cei care de obicei observă pe teren procesul de vot în ziua scrutinului. Ce poate însemna acest lucru pentru scrutinul apropiat?
O primă constatare ar fi că paralele cu scrutinul prezidențial belarus din septembrie - rămas neobservat, apoi în mare parte și nerecunoscut ca fiind liber și corect la nivel internațional - nu-și au locul, cel puțin deocamdată, iar Pavel Postică, expertul electoral care conduce cea mai mare misiune de observare a alegerilor prezidențiale din partea societății civile a explicat la Europa Liberă de ce:
„În Belarus practic nici nu a existat observare - nici națională, nici internațională - deci acolo s-a făcut doar muncă de voluntariat, pentru că acolo practic este interzisă posibilitatea de observare a alegerilor în sensul deplin al cuvântului.”
Va avea totuși vreun efect - de presupus negativ - restrângerea, în cazul moldovenesc, a acelor misiuni de observare, inclusiv a OSCE, care au notificat autoritățile de la Chișinău că pandemia nu le va permite să-și desfășoare activitatea așa cum își planificaseră inițial? Întrebarea își are rostul mai ales în contextul în care, până acum, s-au formulat mai multe suspiciuni ce ar trimite la o posibilă încercare de fraudare a prezidențialelor în favoarea candidatului puterii, cele mai importante fiind legate de votul din Rusia și cel al locuitorilor regiunii estice necontrolate de Chișinău.
Iată mai întâi cum răspunde acestei întrebări președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil:
„Bine, misiunile acum se restructurează, observă de la distanță, solicit acte, extind competențele celor care deja sunt acreditați – deci există și alte posibilități de observare.”
Și Pavel Postică, expertul electoral al Asociației Promo-Lex, estimează, la rândul lui, că dacă și ar putea să existe anumite probleme, ele vor apărea ulterior, imediat după vot, și doar în situația în care observatorii care vor exista, și cei naționali, și cei internaționali vor pune în mod serios la îndoială corectitudinea scrutinului:
“Deci, din misiunile guvernamentale rămâne doar misiunea OSCE/ODIHR. Dar scrutinul nu are cum să sufere, doar vorbim despre acces limitat din cauza resurselor umane mai mici implicate. Unica ce poate să fie e că, în caz de litigii sau suspiciuni majore, poate să sufere recunoașterea internațională a alegerilor, și națională evident. Pentru că în caz de suspiciuni, recunoașterea internațională a alegerilor se bazează în principal pe rapoartele de monitorizare internaționale. ”
Victor Ciobanu, un analist politic cu care am discutat despre restrângerea din cauza pandemiei a misiunilor de observare internațională, susține că în această situație concretă crește exponențial nevoia unei capacități sporite de observare a alegerilor din partea unor actori interni, alții decât cei guvernamentali, Victor Ciobanu pomenindu-i în primul rând pe observatorii pe care îi vor trimite în secțiile de votare, inclusiv cele transnistrene sau din Rusia, partidele din spatele candidaților opoziției:
Opoziția... are un rol decisiv în asigurarea rezultatelor corecte ale acestor alegeri
„Alegerile vor fi libere în măsura în care opoziția va demonstra maturitate și va coopera, ca să asigure control la secțiile de votare. Pentru că niciunul nu poate acoperi toate secțiile, respectiv au nevoie de această cooperare, iar guvernarea tot timpul folosește resursa administrativă și fraudează în măsură mai mare sau mică aceste rezultate la secțiile pe care le controlează, de aceea acest rol este decisiv acum în asigurarea rezultatelor corecte a acestor alegeri. ”
Miercuri, mai mulți contracandidați ai președintelui Dodon din actuala cursă s-au întâlnit la Chișinău, pe agendă având tocmai eforturi comune pentru contracararea unor încercări de deturnare a votului din 1 noiembrie, dar așa cum am aflat aceste discuții sunt însă abia la început.
Din 13 octombrie, majoritatea raioanelor R. Moldova, cu doar trei excepții, sunt sub cod roșu, adică stare de urgență - măsură luată de autoritățile moldovene pe fundalul creșterii mari a numărului de îmbolnăviri de noul coronavirus.
Anterior, misiunea OSCE își acreditase la CEC 35 de observatori internaționali pe termen lung și 200 pe termen scurt, ideea venirii ultimilor dintre ei fiind așadar abandonată. Alegerile vor fi observate în mod tradițional de Asociația Promo-Lex, organizație reprezentând societatea civilă moldoveană, și într-o formula mai restrânsă decât cea planificată inițial – de misiunea ENEMO a societății civile din exteriorul R. Moldova.
