De-a lungul celor 26 de ani de mandat ai președintelui rus Vladimir Putin, Kremlinul i-a „curtat” pe președintele stângist venezuelean Hugo Chávez și pe succesorul său, Nicolas Maduro, ambii critici înverșunați ai Statelor Unite, stabilindu-și o prezență solidă în emisfera vestică.
Analiștii spun că, în ciuda capturării lui Maduro de către SUA, aceste legături nu vor dispărea peste noapte.
„Demontarea legăturilor ar fi costisitoare și complexă”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) Alexandra Sitenko, analist independent de la Berlin.
Legăturile se extind și la conducerea interimară a Venezuelei. Delcy Rodríguez, care a ocupat funcția de vicepreședinte în timpul mandatului lui Maduro, are de mult timp relații strânse cu Moscova.
În 2024, Putin i-a acordat lui Rodríguez o distincție de stat rusă numită Ordinul Prieteniei, iar Moscova și-a exprimat public sprijinul pentru ea în calitate de lider interimar, după capturarea lui Maduro de către americani.
„Delcy Rodríguez este o persoană pe care rușii o cunosc și cu care pot colabora”, a scris Mark Galeotti, analist rus și profesor onorific la Facultatea de Studii Slavonice și Est-Europene a University College London, într-o postare pe blog din 7 ianuarie pentru publicația britanică iNews.
Întrebarea este acum cât de mult din prezența sa poate Rusia să păstreze în mod realist. Analiștii spun că puterea Moscovei de a-și exercita influența pe termen scurt este limitată, iar opoziția față de SUA ar putea fi contraproductivă.
De se să nu încerci să rămâi influent?
La zece zile de la capturarea bruscă a lui Maduro de către SUA într-un atac nocturn pe 3 ianuarie, Kremlinul părea să evalueze încă situația. Putin nu a făcut niciun comentariu public.
„Moscova nu are niciun motiv să nu încerce să rămână un actor important în Venezuela”, a declarat Paul Goble, cercetător principal la Fundația Jamestown, pentru RFE/RL. „Dar este puțin probabil să își asume un rol important în viitorul apropiat, deoarece SUA ar răspunde probabil în moduri care ar dăuna mai mult Rusiei.”
Concentrarea Rusiei asupra războiului din Ucraina ar putea limita și ea capacitatea și dorința sa de a-și asuma un astfel de rol.
„Pare mai probabil ca Rusia să-și concentreze eforturile în schimb pe încercarea de a descuraja noi confiscări de către SUA ale petrolierelor sancționate, precum Bella-1/Marinera, având în vedere importanța flotei fantomă globale pentru economia și mașina de război a acesteia”, a declarat pentru RFE/RL Henry Ziemer, cercetător asociat al Programului Americilor din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Forțele navale americane au abordat și confiscat nava Bella 1, care fusese recent redenumită Marinera și arbora pavilionul rus, în Atlanticul de Nord, pe 7 ianuarie.
A fost o lovitură pentru Rusia, care folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta produse energetice sancționate.
Criticile Rusiei față de această acțiune a SUA au fost moderate, dar Ziemer a declarat că se așteaptă la „mai multe amenințări militare din partea Rusiei în cazul în care SUA vor confisca și alte petroliere, inclusiv la posibile amenințări nucleare”.
„Dacă astfel va reuși să limiteze măsurile de aplicare a legii din partea SUA, (Rusia) ar putea atenua indirect și presiunea asupra structurilor chaviste rămase în Venezuela”, a spus el, referindu-se la moștenirea lui Chávez, care a murit în 2013 și l-a ales pe Maduro ca succesor. „Dar nu mă aștept la eforturi deschise din partea Rusiei de a influența politica internă a Venezuelei.”, a mai spus Ziemer.
Totul este despre petrol?
O altă întrebare cheie este dacă Rusia își poate salvgarda interesele petroliere în Venezuela, care deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume și unde Moscova a investit miliarde de dolari în acest sector în ultimele două decenii.
„Rusia ar putea încerca să susțină că aceste active sunt proprietate rusă protejată legal”, a declarat Vladimir Rouvinski, profesor de studii politice la Universitatea Icesi din Cali, Columbia, pentru RFE/RL.
Moscova chiar a făcut un pas în această direcție pe 13 ianuarie: compania rusă de stat Roszarubezhneft a declarat că activele petroliere pe care le dezvoltă în Venezuela aparțin Rusiei și că intenționează să continue să activeze acolo.
Președintele SUA, Donald Trump, a semnalat însă că Washingtonul intenționează să controleze vânzările de petrol ale Venezuelei. Pe 9 ianuarie, el a declarat că SUA vor vinde Chinei și Rusiei „tot petrolul de care au nevoie”, în contextul în care administrația sa ia măsuri pentru a prelua controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei.
„Retorica Casei Albe... sugerează că va căuta să ofere companiilor americane acces preferențial la oportunitățile din sectorul petrolier și că va respinge probabil pretențiile Rusiei asupra infrastructurii petroliere”, a declarat analistul Ziemer pentru RFE/RL.
La scurt timp după înființarea sa în 2020, Roszarubezhneft a achiziționat active petroliere venezuelene de la gigantul rus Rosneft, după ce SUA a impus sancțiuni asupra a două filiale ale Rosneft pentru comercializarea petrolului venezuelean.
Compania rusă deține a doua cea mai mare creanță străină asupra activelor sectorului petrolier venezuelean, după Sinopec din China, care are dreptul la aproximativ 2,8 miliarde de barili, potrivit datelor Bloomberg News.
În același timp, Rosneft – condusă de Igor Sechin, un aliat apropiat al lui Putin, care a cultivat relații strânse cu Venezuela, în special sub Chávez – încă mai are un birou în Caracas, ceea ce înseamnă că „nu a renunțat la speranța de a se întoarce cândva”, cum a declarat Sitenko pentru RFE/RL.
Moștenirea militară a Moscovei
Ziemer crede că SUA ar putea permite rușilor afaceri în alte domenii decât cel petrolier, în Venezuela. „Nu aș exclude posibilitatea ca Statele Unite să permită, de exemplu, companiilor private rusești să continue să-și vândă produsele în Venezuela sau întreprinderilor rusești să încheie acorduri în sectoare care nu au legătură cu petrolul sau apărarea”.
Rusia este de ani buni principalul furnizor de arme al Venezuelei, furnizând sisteme de apărare aeriană, aeronave și arme de calibru mic.
În octombrie, în timp ce Washingtonul desfășura forțe în Caraibe și evalua opțiunile militare legate de ceea ce descria ca fiind o campanie antidrog, Maduro a afirmat că Venezuela dispune de aproximativ 5.000 de rachete antiaeriene Igla-S de fabricație rusă, amplasate în „poziții cheie de apărare aeriană”.
În aceeași perioadă, serviciul rus al RFE/RL și alte surse media au relatat despre posibile livrări de componente rusești pentru apărarea aeriană a Venezuelei, inclusiv sistemul Pantsir-S.
Prezență militară la fața locului?
Ambasadorul Rusiei în Venezuela a sugerat la televiziunea de stat rusă, pe 10 ianuarie, că sistemele de apărare aeriană furnizate de Moscova Venezuelei au fost ineficiente în timpul operațiunii SUA de capturare a lui Maduro, invocând „probleme grave” de comunicare între elementele sistemelor.
Citând oficiali americani anonimi, The New York Times a relatat pe 12 ianuarie că sistemele de apărare aeriană S-300 și Buk M-2 nu erau conectate la radar în momentul atacului american, adăugând detalii la relatarea ambasadorului Serghei Melik-Bagdasarov.
O întrebare fără răspuns rămâne soarta a aproximativ 100 de militari ruși trimiși în Venezuela în 2019, pentru ceea ce Moscova a descris ca misiuni de instruire și consultanță, într-o vreme de mari provocări SUA la adresa puterii lui Maduro.
Nu există nicio confirmare oficială a retragerii lor. Rouvinski a declarat pentru RFE/RL că nu a auzit de prezența militară rusă în Venezuela „de mult timp”, adăugând: „Dacă ar fi fost chiar și numai 100 de ruși acolo, comunitatea rusă locală ar fi știut.”
O posibilă explicație pentru reacția relativ moderată a Rusiei la capturarea de către SUA a lui Maduro și a petrolierelor „fantomă” ar fi, așadar, dorința de lungă durată a Kremlinului de a ajunge la o înțelegere prin care Rusia ar accepta dominația SUA în emisfera vestică în schimbul libertății de acțiune pentru Moscova în ceea ce consideră propria sa sferă de influență, în special în Ucraina.
„Cred că deocamdată Rusia va rămâne în expectativă”, a spus Rouvinski.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
