Acordul convenit preliminar între Bruxelles și Kiev la sfârșitul lunii iunie a fost acum transformat într-o propunere concretă a Comisiei Europene, văzută de Europa Liberă. Statele membre ale UE ar trebui să o aprobe la începutul lunii septembrie, când liderii lor se vor întoarce din vacanța de vară.
În esență, este vorba de o actualizare a Acordului de Asociere semnat de Ucraina în 2014 și a componentei sale privind liberul schimb (cunoscută în limbajul UE sub denumirea de Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător), care a intrat în vigoare în 2016.
În 2021, Ucraina a solicitat renegocierea acordului în condiții mai favorabile, ceea ce ar fi însemnat probabil cote de export mai mari, dar procedura a fost întreruptă de invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022.
Pentru a sprijini Kievul, Uniunea Europeană a oferit imediat acces complet fără taxe vamale pe piețele europene pentru produsele ucrainene, un avantaj cunoscut sub denumirea de „măsuri comerciale autonome” (MCA). MCA au fost prelungite cu încă un an în 2023 și din nou pentru ultima dată în 2024, înainte de expirarea lor oficială în iunie.
Avantaje pe cale de dispariție
MCA-urile au reprezentat o sursă de bani binevenită pentru Ucraina și o alternativă pentru exportul produselor agricole în lumea largă, după ce Kremlinul a blocat rutele comerciale din Marea Neagră.
Pe de altă parte, fermierii din UE nu au fost prea încântați. Plângându-se că produsele alimentare ucrainene ieftine inundau piețele locale și creau o concurență neloială, agricultorii din multe țări din Europa Centrală și de Est au protestat periodic și au blocat frontierele dintre UE și Ucraina în ultimii trei ani.
Dată fiind puternica influență politică a sectorului agricol în Polonia, Ungaria și România, Comisia Europeană a fost nevoită să modifice MCA-urile și să introducă măsuri de salvgardare pentru a limita importurile anumitor produse din Ucraina odată ce acestea au atins anumite praguri - o frână care a fost acționată de numeroase ori, în ultima perioadă.
În acest nou acord comercial, influența politică a lobby-ului agricol al UE la Bruxelles este din nou evidentă.
În propunerea actualizată a UE, se face referire la evaluarea de către Comisia Europeană a „opiniilor părților interesate” cu privire la liberalizarea comerțului cu Ucraina. Deși documentul nu dezvăluie identitatea respondenților, majoritatea informațiilor provin de la „asociații și companii”, documentul menționând că „majoritatea răspunsurilor din partea părților interesate din sectorul agroalimentar al UE au solicitat creșteri reduse până la moderate ale accesului pe piață pentru importurile din Ucraina, subliniind perturbările pe care le-au suferit atunci când importurile puteau intra liber, în cadrul MCA-urilor”.
Kievul dorea, desigur, ca Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător actualizat să fie cât mai apropiat posibil de MCA, argumentând că revenirea completă la vechiul acord ar putea costa Ucraina 3 miliarde de euro (3,5 miliarde de dolari) - dar se pare că, încă o dată, agricultorii din UE au câștigat.
Trebuie spus, totuși, că acordul este mai avantajos pentru Kiev decât versiunea inițială din 2016, Ucraina obținând acces deplin la blocul comunitar pentru exportul de produse precum ciuperci, suc de struguri, produse lactate prelucrate, iaurturi și kefir.
Principalele produse de export ale Ucrainei, precum zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea, pot fi, de asemenea, exportate către UE în cadrul unor cote mai mari decât în 2016, dar nu duble sau chiar de cinci ori mai mari, așa cum dorea Kievul.
Cotele pentru majoritatea produselor din carne, precum carnea de vită, porc și miel, au fost menținute; asta reprezintă o pierdere pentru Ucraina, care va rata venituri suplimentare, dar un câștig pentru fermierii din UE, care se tem de concurența sporită.
Ajunge să se plângă unul
Acordul aduce încă un element nefavorabil Ucrainei, deoarece simplifică procesul de stopare a importurilor ucrainene.
Anterior, era nevoie ca un grup de țări să „apese pe trăgaci”, solicitând oprirea temporară a importurilor dacă se observa o creștere bruscă. Acum, este suficient ca o singură țară să notifice Comisia Europeană.
Probabil cea mai mare concesie făcută de Ucraina este angajamentul ei de a se alinia treptat la diverse standarde alimentare și sanitare ale UE. Acest proces va începe în acest an, Kievul fiind obligat să prezinte rapoarte anuale privind legile adoptate. Punerea în aplicare integrală a tuturor normelor și reglementărilor UE este preconizată pentru sfârșitul anului 2028.
Propunerea Comisiei Europene menționează că „multe părți interesate au solicitat alinierea treptată a Ucrainei la standardele de producție ale UE, precum și măsuri ferme pentru respectarea lor. Majoritatea persoanelor care au răspuns s-au declarat împotriva oricărei liberalizări suplimentare a comerțului cu Ucraina înainte ca aceasta să se alinieze la mai multe standarde ale UE”.
Pentru Ucraina, astfel de măsuri ar putea fi greu de acceptat. Deși țara este candidată oficială la aderarea la UE, probabil că nu va adera până în 2028. Punerea în aplicare a acestor reforme va fi costisitoare, iar costurile vor fi probabil suportate de agricultorii ucraineni. Având în vedere că Ucraina nu va avea încă acces deplin la piața UE și nu va beneficia de fondurile agricole ale UE, reformele vor fi mai greu de acceptat de către sectorul agricol ucrainean.
Ungaria blochează în prezent calea Kievului către UE din cauza drepturilor minorității maghiare din Ucraina - iar mulți oficiali din UE consideră că lobby-ul agricol al UE va încetini și el procesul de aderare a Ucrainei.
Peste 300 de miliarde de euro, adică 25% din bugetul UE, sunt alocați agriculturii, adesea sub formă de ajutoare directe pentru fermierii din blocul comunitar. Sunt bani pe care fermierii din UE nu vor dori să îi împartă cu omologii lor ucraineni în viitorul apropiat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
