Într-o recenzie, apărută în ziarul „Süddeutsche Zeitung”, se sugerează că unul dintre cele mai importante romane europene, în care se tematizează Primul Război Mondial, ar trebui să se bucure de o mai mare atenţie. Referindu-se la recenta festivitate, prilejuită de semnarea tratatului franco-german de la Aachen, recenzentul arată că acolo s-a amintit vag doar de romanul pacifist al lui Erich Maria Remarque, „Nimic nou pe frontul de vest”. În prezentarea romanului lui Liviu Rebreanu, „Pădurea spînzuraţilor” care a apărut anul trecut la Editura Zsolnay din Viena, în traducerea lui Georg Aescht, cu o postfaţă semnată de Ernest Wichner, se subliniază mai ales „precizia” şi „forţa expresionistă” a limbajului acestui autor reprezentativ pentru literatura română modernă.
Apariţia romanului este încă un semnal, în plus, că în Germania interesul pentru producţia literară a scriitorilor români este în creştere. La această stare de fapt au contribuit în ultimii ani acei traducători care s-au străduit să ofere editurilor cărţile scrise în limba română de scriitori aproape necunoscuţi în spaţiul lingvistic german. Numeroasele traduceri care au apărut anul trecut cînd România a fost invitata de onoare a Tîrgului Internaţional de Carte din Leipzig s-au bucurat de o primire foarte bună, atît din partea presei, cît şi din partea publicului. S-ar putea spune că acest trend continuă. O dovadă în acest sens este publicarea romanului „Dimineaţa pierdută” a prozatoarei Gabriela Adameşteanu. Apariţia romanului („Verlorener Morgen”) la prestigioasa editură berlineză, Die Andere Bibliothek (Cealaltă bibliotecă), în traducerea lui Eva Ruth Wemme, a fost întîmpinată elogios de către ziarul berlinez „Der Tagesspiegel”. În prezentarea romanului care a apărut în limba română deja în urmă cu peste trei decenii, se spune că este o „panoramă minunată a istoriei contemporane româneşti”. Scriitura este comparată cu cea a lui Marcel Proust din celebrul roman, „În căutarea timpului pierdut”. Acest aspect este evidenţiat şi într-o cronică a postului austriac de radio (Ö1), care a desemnat romanul Gabrielei Adameşteanu drept cartea lunii ianuarie. În cronica amintită se spune că din punct de vedere al compoziţiei, romanul este o operă de excepţie („ein kompositorisches Meisterwerk”).
Traducătoare cărţii, Eva Ruth Wemme, a fost nominalizată acum pentru premiul traducătorilor care se decernează anual cu prilejul Tîrgului Internaţional de Carte de la Leipzig (21-24 martie 2019). În decizia juriului care a nominalizat-o pe Wemme se spune că a dat dovadă de mult simţ în traducerea „tonului de ocară” al protagonistei romanului, Vica. Decernarea premiilor pentru traducători în limba germană are loc, într-un cadru festiv, pe data de 21 martie.
În trecut, Wemme a mai tradus-o în germană şi pe scriitoarea din Republica Moldova, Nicoleta Esinencu. De asemenea, a tradus din Mircea Cărtărescu şi Nora Iuga. De o apreciere deosebită s-a bucurat traducerea unor schiţe ale lui Ion Luca Caragiale.
