Ştiri
Liderii separatiști de la Tiraspol continuă să refuze ajutorul oferit de Chișinău
Locuitorii din stânga Nistrului continuă să stea cel puțin 5 ore pe zi fără curent electric și gaze, după ce liderii separatiști au respins din nou ajutorul oferit de Chișinău pentru depășirea crizei umanitare.
În cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc vineri, la inițiativa Chișinăului, la sediul Misiunii OSCE din Bender au participat experți în energetică de pe ambele maluri ale Nistrului.
Potrivit unui comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare, Chișinăul a propus opțiuni viabile de depășire a crizei energetice curente prin rute alternative de livrare a gazelor naturale în stânga Nistrului.
„Cu regret, Tiraspolul s-a manifestat neconstructiv și prin interpretări eronate, demonstrând incapacitatea de a soluționa pozitiv probleme stringente, în interesele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, se arată în comunicatul Biroului pentru politici de reintegrare.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului
De la 1 ianuarie curent Gazprom a oprit livrarea gazelor în regiunea transnistreană, după ce a expirat contractul de tranzitare a gazelor prin Ucraina. În baza contractului de livrare a gazelor, Gazprom are obligația de a furniza 5.7 mln metri cubi de gaze până la frontiera Rep. Moldova până la sfârșitul anului 2026.
Odată cu oprirea livrărilor de gaze, Centrala de Cuciurgan nu mai produce curent pentru malul drept, ceea a dus la scumpirea tarifului la energie electrică, iar în stânga Nistrului la deconectări zilnice în evantai.
Chișinăul a propus Tiraspolului livrarea de gaze procurate pe piețele internaționale în aceleași condiții ca și pentru malul drept, cât și furnizarea de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan. De asemenea, Chișinăul a propus generatoare electrice și combustibil pentru instituțiile publice, servicii medicale de urgență.
Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Oleg Serebrian a menționat în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a nu permite creșterea dependenței locuitorilor din stânga Nistrului față de malul drept: „Dacă oamenii văd că ajutoarele vin din partea noastră, de pe malul drept, că ajung acolo generatoare, că ambulanțele moldovenești circulă în stânga Nistrului, păi, firește că asta va crea o și mai mare dependență a părții stângi a Nistrului de malul drept.”
Potrivit vicepremierului Oleg Serebrian, rezultatele referendumului privind integrarea europeană a Rep. Moldova, cât și sondajele de opinie realizate în raioanele de est arată că este în creștere numărul celor care își doresc reintegrarea țării, cât și integrarea R. Moldova în UE, ceea ce a alarmat liderii separatiști din stânga Nistrului și Moscova.
Iar criza energetică din stânga Nistrului, provocată de Gazprom și refuzul de a accepta ajutorul Chișinăului sunt parte dintr-un plan politic ce ar trebui să demonizeze imaginea Chișinăului în fața locuitorilor din stânga Nistrului și să tensioneze situația economică din dreapta Nistrului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Fotojurnalistul Nicolae Pojoga s-a stins din viață
Fotojurnalistul Nicolae Pojoga s-a stins din viață în această noapte la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut de către editura Cartier.
„Cu mare durere anunțăm că astăzi, la unu noaptea, a murit fotograful, jurnalistul și pedagogul Nicolae Pojoga. Datorită lui, avem imagini ale istoriei noastre așa cum s-a desfășurat ea în timp real: din renașterea națională, de la revoluția română, de la podul de flori, din războiul de pe Nistru. Tot datorită lui, precum și studentului său, Victor Gălușcă, a fost recuperată arhiva de fotografii a lui Zaharia Cușnir. Vei rămâne în inimile noastre și nu te vom uita, maestre”, scrie pe pagina de Facebook a editurii Cartier.
„El a fost cel care a încurajat, susținut și îndrumat o lungă serie de tineri fotografi, artiști și documentariști, oameni care spun într-un chip nou mediului fotografic!
A fost un om discret, dar ferm și priceput, profesionist și pe fază în toate expedițiile, documentările și arhivările la care a luat parte, și pe care, în bună măsură le-a și însuflețit”, scrie Vladimir Bulat, discipolul lui Nicolae Pojoga, pe pagina sa.
Nicolae Pojoga s-a născut pe 17 aprilie 1950 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni. În 1972 a absolvit Facultatea de Fizică și Matematică la Universitatea de Stat din Moldova, după care a urmat mai multe cursuri internaționale pentru jurnaliști și fotografi. A fost corespondent, fotojurnalist și cameraman de război într-o serie de conflicte regionale.
A colaborat cu marile agenții de presă ale lumii, printre care EPA Reuters, AP, sau BBC. A fost lector superior la USM, ULIM și la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice. A fost membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova și al Artiștilor Fotografi din Republica Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
TikTok a devenit nefuncțional în SUA
Rețeaua de social media TikTok a devenit nefuncțională în SUA, începând de sâmbătă noapte, cu câteva ore înainte ca interdicția privind funcționarea sa să intre în vigoare efectiv.
Congresul american a aprobat în aprilie 2024 o lege care interzice funcționarea serviciului în SUA.
Compania proprietară, Byte Dance, cu sediul central în China, putea evita sancțiunea, doar dacă vindea versiunea americană a platformei unei companii non-chinezești, lucru care nu s-a întâmplat.
Interdicția a fost confirmată vineri, 17 ianuarie, de Curtea Supremă a SUA, care a respins recursul înaintat de reprezentanții Tik Tok. Astfel, începând de duminică, 19 ianuarie, serviciul urma să fie interzis.
- Te-ar putea interesa și: SUA: Curtea Supremă susține legea care interzice TikTok dacă rămâne în mâinile chinezilor
Încă din noaptea de sâmbătă spre duminică, serviciul a intrat în offline pe teritoriul SUA, cu doar câteva ore ca interdicția să intre efectiv în vigoare, relatează BBC.
Printr-un mesaj apărut pe aplicație, utilizatorii din SUA au fost informați că a fost promulgată o lege care interzice TikTok, ceea ce înseamnă că „nu puteți folosi TikTok deocamdată”.
„Suntem norocoși că președintele Trump a indicat că va lucra cu noi la o soluție pentru a restabili TikTok după ce își va prelua mandatul”, se mai arată în mesaj, conform sursei citate.
Platforma anunțase anterior că urmează să devină nefuncțională, dacă administrația Biden nu va da asigurări că interdicția nu va fi pusă în aplicare.
Reprezentanții TikTok au reclamat de altfel constrângerea impusă privind vânzarea, ca fiind împotriva legilor comerciale și nelegală. Platforma a mai transmis că sunt încălcate drepturile la liberă exprimare pentru cei aproximativ 170 de milioane de utilizatori ai săi din SUA, mai amintește BBC.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, care își va începe oficial mandatul luni, 20 ianuarie, a anunțat că va oferi TikTok o perioadă de grație de 90 de zile, privind interdicția de funcționare.
Totuși, duminică aplicația nu mai era disponibilă pentru descărcare nici în App Store nici în Google Play, notează și The Guardian.
Trump solicitase Curții Supreme să amâne punerea în aplicare a legii pentru a-i oferi posibilitatea de a acționa după ce revine la Casa Albă.
Însă, după ce Curtea Supremă a refuzat vineri, 17 ianuarie, această opțiune, iar o vânzare a aplicației nu a avut loc, interdicția intră practic în vigoare duminică, în ajunul învestirii lui Trump.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cum să (nu) faci baie de Bobotează
Duminică, 19 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Boboteaza, ziua în care Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în râul Iordan. Dacă ții să urmezi tradiția, conform căreia de Bobotează creștinii se scaldă în apele reci ale unui lac, râu sau izvor pentru a imita ritualul de botez, e bine să ții cont de câteva recomandări:
- Alege locurile special amenajate.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă scăldatul de Bobotează doar în cele 57 de locuri special amenajate, dotate cu scări de lemn, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Zece din aceste locuri sunt în Chișinău.
- Păstrează căldura și evită alcoolul.
Înainte de a intra în apă, corpul trebuie să fie încălzit. Aflarea în apa rece nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Iar după ieșire, șterge-te imediat cu un prosop și îmbracă haine groase. Bea un ceai sau altă băutură caldă nealcoolică. Nu este recomandat scăldatul în stare de ebrietate.
- Evită aglomerațiile pe suprafața gheții și scufundarea sub apă direct de pe gheață.
Scăldatul în râurile Prut și Nistru este interzis, cu excepția zonelor de recreere destinate odihnei și scăldatului.
- Este interzis scăldatul copiilor fără supraveghere.
Pe parcursul sărbătorii, 37 de grupe mobile formate din salvatori, polițiști și carabinieri vor patrula cele 57 de locații destinate scăldatului tradițional de Bobotează din toată țara și vor veghea asupra siguranței celor care se vor afla în apropierea zonelor acvatice.
Boboteaza marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Țările din Sud-Estul Europei, inclusiv R. Moldova, își declară sprijinul ferm pentru Ucraina
Pentru prima dată miniștrii de externe din 13 țări din regiune au participat la o reuniune ministerială Ucraina – Europa de Sud-Est, într-o demonstrație de solidaritate cu Ucraina, transmite IPN.
Prima reuniune ministerială în acest format fără precedent a fost găzduită, vineri, 17 ianuarie, la Kiev de Andrii Sibiha, ministrul de Externe al Ucrainei.
Summitul a avut drept scop întărirea cooperării regionale și transmiterea unui mesaj clar de sprijin pentru Ucraina. Cu această ocazie vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, și prim-ministrul Denis Șmîhal.
„Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o tragedie care afectează nu doar Ucraina, ci întreaga regiune. Suntem alături de poporul ucrainean în această luptă pentru libertate, suveranitate și democrație”, a declarat Mihai Popșoi.
- Te-ar putea interesa și: Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună
Discuțiile au abordat situația de securitate regională, necesitatea fortificării sprijinului acordat Ucrainei, consolidarea securității energetice și combaterea dezinformării.
La finalul reuniunii, miniștrii de externe au adoptat o declarație comună prin care și-au exprimat susținerea neclintită pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au subliniat necesitatea continuării sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, dar și importanța implicării în procesul de reconstrucție a țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Acordul de încetare a focului în Gaza intră în vigoare duminică dimineața
Guvernul israelian a aprobat acordul de încetare a focului în Gaza în noaptea de vineri spre sâmbătă. Acesta urmează să intre în vigoare duminică dimineață, la ora locală 8.30. Decizia a fost luată după o ședință de șase ore a Guvernului, după ce cu o zi înainte, joi, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a amânat votul în guvern.
În prima fază a acordului, Israelul va elibera toate femeile și toți tinerii până la 19 ani deținuți în închisorile israeliene, iar gruparea militantă Hamas, declarată teroristă inclusiv de SUA și UE, va elibera 33 din cei aproape 100 de ostatici israelieni din Gaza.
Cadrul pentru eliberarea ostaticilor a fost aprobat de guvern și va intra în vigoare duminică, potrivit unei declarații a biroului premierului israelian transmisă după luarea deciziei, scrie News.ro, care citează agenția de presă Reuters.
Intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului începând cu duminică, 19 ianuarie a fost confirmată și de Majed Al Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, țară care a intermediat acordul, într-un anunț pe platforma de social media X.
„Așa cum s-a stabilit între părțile acordului și mediatori, încetarea focului în Fâșia Gaza va începe duminică, 19 ianuarie, la ora 8.30, ora locală din Gaza”, a scris el.
Oficialul qatarez a îndemnat locuitorii din Fâșia Gaza să rămână prudenți și să aștepte informații suplimentare din surse oficiale.
După anunțarea acordului, miercuri seară, avioanele israeliene au continuat să lovească puternic zone din Gaza.
Chiar sâmbătă dimineață, potrivit medicilor din Gaza, un atac aerian israelian ar fi ucis cinci persoane într-un cort din zona Mawasi, la vest de Khan Younis, în sudul enclavei, potrivit surselor citate.
Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene după anunțarea acordului, miercuri, ajunge la 119.
Prima fază a acordului ar urma să se întindă pe o perioadă de șase săptămâni. După eliberarea de către Hamas a 33 de ostatici, duminică, alți patru ostatici, femei, vor fi eliberate după șapte zile.
Ulterior, la fiecare șapte zile vor mai fi eliberați câte 3 ostatici israelieni, potrivit negociatorului-șef din partea SUA, Brett McGurk, mai menționează News.ro, citând televiziunea americană CNN.
De cealaltă parte, Israelul ar urma să elibereze în prima fază a acordului 735 de prizonieri palestinieni. Numele primilor 95 de deținuți au fost făcute publice de Ministerul de Justiție israelian vineri, conform surelor citate.
Știre adaptată după Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA: Curtea Supremă susține legea care interzice TikTok dacă rămâne în mâinile chinezilor
Curtea Supremă a Statelor Unite a susținut vineri, în unanimitate, legea federală care interzice TikTok începând de duminică, dacă platforma nu este vândută de compania sa mamă din China.
Instanța supremă americană a considerat astfel că riscul pentru securitatea națională reprezentat de legăturile TikTok cu China este mai grav decât îngrijorarea legată de îngrădirea liberei exprimări pe platforma cu 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite.
Associated Press scrie că vânzarea TikTok nu pare iminentă și, deși experții au declarat că aplicația nu va dispărea de pe telefoanele utilizatorilor existenți odată cu intrarea în vigoare a legii la 19 ianuarie, noii utilizatori nu o vor putea descărca, iar actualizările nu vor mai fi disponibile.
Respingând o contestație, judecătorii au decis în unanimitate că legea, adoptată de o majoritate bipartizană covârșitoare în Congres anul trecut și semnată de președintele democrat Joe Biden, nu a încălcat protecția oferită de Primul Amendament al Constituției SUA împotriva limitării de către autorități a libertății de exprimare.
„Nu există nici o îndoială că, pentru mai mult de 170 de milioane de americani, TikTok oferă o modalitate distinctă și extinsă de exprimare, un mijloc de implicare și o sursă de sentiment de apartenență la comunitate. Cu toate acestea, Congresul a stabilit că vânzarea este necesară pentru a răspunde îngrijorărilor sale întemeiate privind securitatea națională în ceea ce privește practicile de colectare a datelor și relația TikTok cu un adversar străin”, a declarat instanța în avizul nesemnat, citat de Reuters.
S-ar putea opune Trump?
Agențiile de presă notează că decizia ar putea să nu fie pe placul președintelui ales Donald Trump, care va depune jurământul luni și care are 14,7 milioane de urmăritori pe aplicația acuzată în ultima vreme că ar fi favorizat manipulări electorale - cea mai faimoasă fiind cea care l-ar fi ajutat pe Călin Georgescu să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din România, între timp anulat.
Nu este însă clar ce opțiuni are Trump pentru a reveni asupra iminentei interdicții odată ce se va instala la Casa Albă.
Legea permitea o pauză de 90 de zile în ceea ce privește restricțiile impuse aplicației în cazul în care se înregistrau progrese în vederea unei vânzări înainte ca interdicția să intre în vigoare (altfel spus, până duminică).
Disputa privind legăturile TikTok cu China, scrie Reuters, a ajuns să întruchipeze competiția geopolitică dintre Washington și Beijing. Statele Unite au declarat că sunt îngrijorate de faptul că TikTok colectează mari cantități de date despre utilizatori, inclusiv informații sensibile privind obiceiurile de vizionare, care ar putea ajunge în mâinile guvernului chinez prin constrângere.
- Te-ar putea interesa și: Joe Biden avertizează că SUA ar putea fi acaparate de oligarhi. Ce-i atrage pe miliardari spre noua administrație Trump?
Oficialii au avertizat, de asemenea, că algoritmul care alimentează ceea ce văd utilizatorii pe aplicație este vulnerabil la manipularea de către autoritățile chineze, care îl pot utiliza pentru a modela conținutul de pe platformă într-un mod dificil de detectat.
TikTok a negat mereu aceste acuzații, subliniind că SUA nu au prezentat dovezi că China ar fi încercat să manipuleze conținutul de pe platforma sa din SUA sau să colecteze date ale utilizatorilor americani prin intermediul aplicației.
Europenii se mai gândesc
TikTok are probleme și în Europa. Scandalul alegerilor din România a făcut Comisia Europeană să promită că va analiza cum lucrează aplicația în condiții de „stres politic” - iar plângerile că firma chineză încalcă legislația vieții private abundă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după „șocul Georgescu” că democrațiile trebuie să fie protejate împotriva ingerințelor străine. Autoritățile de reglementare ale UE vor evalua dacă politicile de publicitate ale TikTok și sistemele pe care le utilizează pentru a recomanda conținut utilizatorilor încalcă Legea privind serviciile digitale (DSA), care vizează prevenirea răspândirii dezinformării și stoparea activităților ilegale online.
În Albania, prim-ministrul Edi Rama a anunțat la sfârșitul lunii decembrie că va „bloca TikTok timp de un an”. Decizia sa a fost alimentată de indignarea provocată de înjunghierea mortală a unui tânăr de 14 ani în noiembrie, în urma unei serii de discuții pe care adolescentul le-a avut pe rețelele de socializare.
Există un „model foarte deranjant” pe TikTok, a declarat Rama pentru POLITICO în comentarii scrise, săptămâna aceasta - și este legată de preocupările tot mai mari cu privire la modul în care rețelele afectează sănătatea mintală și siguranța tinerilor.
Tot în Europa, un grup organizații care militează pentru protecția vieții private online au declarat joi la Viena că au depus plângeri în mai multe țări europene împotriva a șase companii chineze, inclusiv TikTok, acuzându-le că au trimis „ilegal” datele personale ale europenilor în China.
„Având în vedere că China este un stat autoritar care spionează cetățenii, este foarte clar că nu oferă același nivel de protecție a datelor ca UE”, a declarat Kleanthi Sardeli, avocat specializat în protecția datelor, la conferința de presă în care s-a anunțat depunerea plângerilor în instanțe din Olanda, Belgia, Austria, Grecia și Italia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia: Trei avocați ai lui Aleksei Navalnîi, condamnați la închisoare pentru „extremism”
Un tribunal din Rusia a condamnat vineri, 17 ianuarie, trei avocați ai lui Aleksei Navalnîi la pedepse între trei și cinci ani de închisoare. Ei au fost acuzaţi de participare la organizaţia lui Navalnîi, considerată extremistă de regimul de la Moscova.
Avocații fostului politician de opoziție au fost acuzaţi că i-au transmis lui Aleksei Navlanîi – încarcerat în Rusia începând din ianuarie 2021 şi până la moartea sa în închisoare, pe 16 februartie 2024 – informaţii care i-au permis să „planifice, pregătească şi comită infracţiuni penale extremiste” din închisoare.
Vadim Kobzev, Igor Sergunin și Alexei Liptser au fost acuzați, de asemenea, că au ajutat la transportul ilegal al manuscriselor lui Navalnîi care au devenit baza volumului său de memorii, Patriot.
Kobzev a primit o pedeapsă de închisoare de 5 ani și jumătate, Lipster a fost condamnat la 5 ani, iar Sergunin, singurul care și-a recunoscut vina, la 3 ani și jumătate. Toți trei se află în arest preventiv din octombrie 2023.
„Aceasta este o persecuție politică ilegală”, a transmis pe Telegram o asociație juridică din Rusia, „Pervîi Odtel”, care reprezintă persoanele acuzate de infracțiuni majore.
„Avocații nu sunt parteneri sau complici ai clienților lor, ei le oferă apărarea, al cărei drept este consacrat în Constituția Rusiei”, a transmis asociația juridică.
Persoanele prezente în sala de judecată la citirea sentinței au început să scandeze „Băieți, sunteți eroi! Suntem mândri de voi!” în timp ce cei trei avocați stăteau în cușca rezervată inculpaților.
„Vadim, Alexei și Igor sunt deținuți politici și trebuie eliberați imediat”, a reacționat pe X Iulia Navalnaia, văduva regretatului politician.
Până la pronunțarea verdictului, procesul celor trei avocați ai lui Navalnîi s-a desfășurat cu ușile închise. Publicația Mediazona a relatat că mai mulți jurnaliști care au sosit pentru a relata audierea au fost reținuți de poliție.
De asemenea, procurorii ruși au emis mandate de arestare pentru alți doi avocați ai lui Navalnîi, Olga Mihailova și Aleksandr Fedulov, pentru aceleași acuzații, dar aceștia au fugit din țară înainte de a putea fi reținuți.
- Citește și: Supraviețuirea în închisorile rusești și mâncarea „înfricoșătoare” de care au parte deținuții
Grupurile lui Navalnîi și organizația sa au fost etichetate ca extremiste și interzise în Rusia în iunie 2021. Două luni mai târziu, Navalnîi, care se afla deja în închisoare pentru acuzații pe care el și susținătorii săi le-au numit motivate politic, a fost găsit vinovat de crearea unei organizații extremiste.
În consecință, un tribunal din Moscova i-a dublat pedeapsa cu închisoarea, care a ajuns astfel la 19 ani. Acuzațiile împotriva lui Navalnîi au fost văzute pe scară largă ca o răzbunare pentru eforturile sale de a expune ceea ce el a numit ilegalitățile, corupția și represiunea omniprezente din sistemul politic al lui Vladimir Putin.
- Te-ar putea interesa și: Navalnîi a fost otrăvit în închisoare până a murit - The Insider
Navalnîi a fost cea mai puternică voce a opoziției din Rusia și a organizat mitinguri antiguvernamentale uriașe înainte de a fi închis. A murit în închisoare în februarie 2024 în circumstanțe misterioase.
Raportul oficial al autopsiei a spus că hipertensiunea arterială și alte boli au cauzat o tulburare a bătăilor inimii care a dus la moartea lui Navalnîi.
După moartea lui Navalnîi, oficialii au refuzat să predea cadavrul mamei sale mai mult de o săptămână, ceea ce a dus la acuzații din partea susținătorilor săi că regimul a încercat să ascundă dovezi ale uciderii sale.
În 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic asemănător lui Noviciok, dar a supraviețuit după ce a fost transportat cu avionul în Germania și tratat acolo. Navalnîi l-a acuzat pe Putin că a ordonat otrăvirea sa atunci, afirmație negată de Kremlin.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova cere partenerilor internaționali generatoare electrice și centrale cu turbine pe gaz
R. Moldova va activa Mecanismul de protecție civilă a Uniunii Europene și va solicita partenerilor internaționali generatoare electrice și centrale cu turbine pe gaz, potrivit dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale din 16 ianuarie.
Potrivit listei cu solicitări de asistență internațională, R. Moldova va solicita 11 turbine pe gaz. Una dintre acestea va avea puterea de 125 de megawați și 10 vor avea puterea de 10 megawați fiecare, toate urmând să fie instalate la centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți.
Acestea vor asigura necesarul de electricitate în perioada caldă a anului, când CET-urile nu vor mai genera suficientă energie electrică.
Tot prin decizia CSE de joi, a fost solicitată asistență internațională pentru procurarea a 100 de generatoare, de rând cu climatizatoare pentru liceele cu predare în limba română din zona de securitate și stânga Nistrului, precum și pentru centrele de plasament și instituțiile medicale din mai multe raioane ale țării.
Vezi și reportajul din satul Copanca, raionul Căușeni, unde locuitorii se opun conectării la rețelele de curent și gaz din dreapta Nistrului
Tablete, boilere și aparate de aer condiționat pentru instituțiile din zona de securitate
Prin aceeași dispoziție, Ministerul Educației și Cercetării va oferi 350 de tablete pentru 9 instituții de învățământ din zona de securitate. Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate, inclusiv 10 din Zona de Securitate, în prezent: 8 instituții funcționează în regim online, iar alte 10 instituții care dispun de generatoare desfășoară lecții cu prezență fizică.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va oferi generatoare de curent electric în mod temporar pentru serviciul de eliberare al actelor de identitate din Tighina, primăria satului Copanca și întreprinderea pentru silvicultură Tighina a Agenției „Moldsilva”.
Membrii CSE au mai decis alocarea a 1,3 milioane de lei pentru procurarea mai multor dispozitive necesare asigurării continuității activității instituțiilor și serviciilor publice din unele localități din zona de securitate care au fost afectate de riscul apariției unor situații de criză energetică.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul dispune livrarea gazelor și curentului în câteva sate unite la sistemul energetic transnistrean
Banii vor fi utilizați la procurarea boilerelor, sistemelor de climatizare, aparatelor de aer condiționat și alte dispozitive pentru a asigura în special funcționarea grădinițelor, primăriilor, bibliotecilor și școlilor din localități precum Pârâta, Coșnița, Molovata Nouă sau Copanca.
Din rezervele de stat au fost eliberate corturi și o stație electrică diesel cu o putere de 100 kw pentru a fi utilizate de Penitenciarul nr. 12 din Tighina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii de clasa a IX-a vor face meditațiile la matematică în weekend
Meditațiile gratuite la matematică vor fi organizate sâmbăta. Despre aceasta a anunțat vineri, 17 ianuarie, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Lecțiile vor fi predate de circa 600 de profesori care au fost instruiți referitor la subiectele care urmează a fi predate elevilor de gimnaziu.
Ministrul Educației și Cercetării spune că meditațiile vor începe în următoarele săptămâni. În total, urmează să beneficieze de ele circa 6.000 de elevi de clasa IX-a.
Instruirile vor avea durata de 30-40 de ore și se vor desfășura în grupuri a câte 10 elevi.
Dan Perciun susține că, în curând va fi lansată o campanie pentru elevii de liceu, care vor dori să ajute elevii din clasa a IX-a să se pregătească de examene.
„Aceștia o să facă parte dintr-o rețea națională de suport, care va fi creată în ajunul examenelor. Liceenii vor beneficia de instruiri, îi vom invita la Chișinău sau în centrele raionale ca să îi pregătim”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
Autoritățile din educație au decis să organizeze meditații gratuite, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.
- Te-ar putea interesa și: Meditații gratuite pentru absolvenții claselor a IX-a
Cheltuielile pentru salarizarea profesorilor vor fi acoperite de Banca Mondială în cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității educației”.
Totodată, pentru a exclude fraudele, în 2025, testele examenelor naționale de absolvire a gimnaziului vor fi verificate în Centrele de examinare de la Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România: Autoritățile anunță un „posibil impact al unei drone” în regiunea Dobrogea
Autoritățile române au depistat „încălcări ale spațiului aerian”, după ce armata rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor ținte din Ucraina în dimineața zilei de 17 ianuarie. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaje RO-ALERT cu privire la posibilele căderi a unor obiecte în zonă.
Ministerul român al Apărării Naționale a spus vineri, 17 ianuarie, că două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat în jurul orei 01:35 pentru monitorizarea situației aeriene, revenind la bază circa două ore mai târziu.
Instituția mai precizează că mesajul RO-ALERT a fost trimis în jurul orei 01.45, iar la ora 03.30 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare.
„Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone. Zona a fost securizată, iar echipe formate din specialiști ai MApN, SRI și MAI vor ridica probe și vor efectua investigații conform procedurilor”, mai transmite Ministerul Apărării.
Costel Tănase, localnic din Plauru a declarat pentru Europa Liberă România că a auzit o dronă care a trecut prin zonă și că e posibil să se fi prăbușit în localitatea Pătlăgeanca, situată în nordul județului Tulcea. Informația oferită de localnic nu a putut fi confirmată.
De asemenea, primarul localității Chilia Veche, Alexandru Ceauș Timur, a spus pentru serviciul românesc al Europei Libere că în timpul nopții, timp de o oră, cel puțin opt drone au survolat zona și au căzut în zona portului ucrainean de la Dunăre, Chilia Nouă.
Acesta este primul mesaj RO-ALERT emis de la începutul anului pentru comunităţile din judeţul Tulcea, pe fondul războiului din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a condamnat, într-un comunicat, „atacurile iresponsabile ale forțelor ruse care încalcă toate normele dreptului internațional” și afirmă că agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei generează riscuri pentru întreaga regiune.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Lituania va crește cheltuielile militare până la 6% din PIB din cauza amenințării ruse
Lituania a decis să majoreze cheltuielile de apărare până la 5 sau 6% din PIB începând cu 2026 din cauza amenințărilor Rusiei în zona baltică, a anunțat vineri, 17 ianuarie, președintele Gitanas Nausėda.
Învecinată cu Rusia, Lituania cheltuie în prezent pentru apărare puțin peste 3%. Declarația președintelui face ca țara să devină primul stat NATO care se angajează să atingă ținta de 5% anunțată recent de președintele ales al SUA, Donald Trump, scrie AP.
Nausėda a spus că „decizia istorică” a fost luată de Consiliul de Apărare al țării vineri, 17 ianuarie.
Atingerea acestui obiectiv ar face din Lituania statul NATO care cheltuie cel mai mult din veniturile sale pentru apărare. În prezent, lider la cheltuielile de apărare este Polonia, care deja cheltuie 4% din PIB pentru apărare și planifică să aloce și mai mult.
„Posibilitatea unei agresiuni militare ruse este încă reală, dar nu iminentă. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a întări semnificativ apărarea și descurajarea, alocând mai multe resurse în acest scop. Securitatea noastră este, de asemenea, asigurată prin apartenența la alianța NATO, dar aceasta va fi eficientă doar dacă suntem pregătiți să ne apărăm”, a spus Nausėda.
Ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a îndemnat și restul aliaților NATO să urmeze exemplul țării sale, spunând că era strategiilor pasive de tipul „stai și aștepți” s-a încheiat, notează Reuters.
Trump și-a exprimat de-a lungul anilor scepticismul față de NATO, punând deschis sub semnul întrebării valoarea alianței care a definit politica externă americană timp de decenii și amenințând că nu va apăra membrii care nu își îndeplinesc obiectivele de cheltuieli pentru apărare.
La începutul acestei luni, Trump a spus că țările NATO ar trebui să cheltuie cel puțin 5% din PIB pentru apărare, în loc de ținta actuală de 2%.
Președintele ales al SUA a mai spus într-o conferință de presă că nu exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, membră NATO.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvern: Lucrările la linia Vulcănești - Chișinău decurg „conform graficului”
Progresul lucrărilor de realizare a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești – Chișinău, preconizată să fie gata până la final de an, este de circa 49%, spune Guvernul. Prim-ministrul Dorin Recean a solicitat urgentarea procesului și rapoarte săptămânale.
Starea și progresul lucrărilor a fost discutată de premierul moldovean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul ședinței care a avut loc la Guvern joi, 16 ianuarie.
Recean a subliniat că proiectul este unul de importanță strategică în asigurarea securității energetice a țării și a cerut să nu fie admise întârzieri în graficul de realizare a lucrărilor, pentru care au fost alocate circa 27 milioane de euro, bani oferiți de Banca Mondială.
„Cu linia electrică Vulcănești – Chișinău în funcțiune vom putea transporta energie electrică fără a trece prin nodul energetic al MGRES, astfel Federația Rusă va pierde ultimul instrument de șantaj energetic asupra țării noastre. De aceea este important ca lucrările să fie urgentate și realizate în termen”, a subliniat Recean.
Până în prezent, Guvernul spune că lucrările de construcție a liniei electrice aeriene cuprind aproximativ 190 de fundații și 30 de piloni asamblați din totalul de 500, iar șantierul de lucrări se extinde pe o distanță de 65 de kilometri. Lucrările sunt desfășurate în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul și Taraclia.
Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Până atunci, este planificată asamblarea a 50 de piloni adiționali iarna, lucrările fiind derulate „în ritm continuu”.
Tot în cadrul ședinței de la Guvern, autoritățile au anunțat că se așteaptă ca stația electrică Chișinău, unde se va conecta linia electrică aeriană Vulcănești – Chișinău, să fie finalizată până în august 2025. Valoarea lucrărilor se ridică la peste 11 milioane de euro.
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric.
Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie din România, fie la tarife plafonate prin contracte încheiate cu companii precum Nuclearelectrica, fie la tarife mult mai mari, de obicei în orele de vârf, prin bursa de energie OPCOMM. Pentru vineri, 17 ianuarie, celula de criză a Guvernului a anunțat că circa 60% din necesarul de energie va fi acoperit prin importuri din România.
Deși asigură necesarul de consum al malului drept, autoritățile moldovene spun că capacitatea de import a energiei electrice este limitată și insuficientă pentru orele de vârf, motiv pentru care Guvernul îndeamnă populația să economisească energia electrică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina și Marea Britanie au semnat un acord de parteneriat pe un secol
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și premierul britanic, Keir Starmer, au semnat joi, 16 ianuarie, un acord de parteneriat pe 100 de ani în timpul vizitei făcute la Kiev de șeful guvernului de la Londra.
Documentul stabilește cum vor coopera cele două țări în domeniile: militar, energetic, științific, cultural, economic, dar și în alte sectoare, și se bazează pe acordul comercial și de parteneriat semnat de cele două țări în 2020 și pe acordul bilateral de securitate încheiat în ianuarie 2024.
Acordul prevede consolidarea cooperării militare pentru a spori securitatea în Marea Baltică, Neagră și Azov și pentru a descuraja agresiunea Rusiei și este semnat cu puțin timp înainte de învestirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la Casa Albă.
Regatul Unit va oferi Ucrainei un nou sistem mobil de apărare aeriană
„Împreună am semnat un acord de referință, primul de acest fel, un nou parteneriat între Marea Britanie și Ucraina care reflectă afecțiunea uriașă care există între cele două națiuni”, le-a spus Starmer reporterilor.
Sirene de alertă aeriană și mai multe explozii au răsunat în acest timp la Kiev, iar o dronă rusească a survolat centrul capitalei ucrainene cât a durat vizita premierului britanic Keir Starmer.
Într-o conferință de presă comună, Starmer a mai spus că Regatul Unit își va juca pe deplin rolul în asigurarea securității Ucrainei și că discuțiile pe această temă vor continua luni de zile. Guvernul britanic va furniza Ucrainei un nou sistem mobil de apărare aeriană care ar fi „dezvoltat pentru a satisface nevoile Ucrainei”, a mai spus Starmer.
„Ambiția [președintelui rus Vladimir] Putin de a smulge Ucraina de lângă cei mai apropiați parteneri ai săi a fost un eșec strategic monumental. În schimb, suntem mai aproape ca niciodată, iar acest parteneriat va duce acea prietenie la următorul nivel”, a spus Starmer înaintea vizitei.
„Astăzi este o zi cu adevărat istorică, relația noastră este mai strânsă ca niciodată”, a declarat Zelenski după semnarea documentului.
Starmer se află pentru a doua oară în capitala Ucrainei de când țara a fost invadată de Rusia și prima oară de când a fost ales prim-ministru, în iulie 2024. El a vizitat Ucraina și ca lider al opoziției, în 2023, când a discutat cu Zelenski.
Vizita neanunțată este cea mai recentă demonstrație de sprijin pentru Ucraina din partea liderilor europeni înainte de revenirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la Casa Albă.
Starmer ar urma să discute cu Zelenski și despre potențiala desfășurare de forțe de pace în timpul vizitei sale, a scris Bloomberg pe 10 ianuarie.
Revenirea lui Trump, motiv de îngrijorare printre europeni
De altfel, Zelenski le-a declarat reporterilor înainte de întâlnire că va discuta cu Starmer despre posibilitatea ca trupele occidentale să fie staționate în Ucraina pentru a monitoriza un acord de încetare a focului, o propunere înaintată inițial de președintele francez Emmanuel Macron.
Marea Britanie și Franța au propus desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încetarea focului.
Și miniștrii italian și german ai Apărării, Guido Crosetto și Boris Pistorius, vizitează Kievul în această săptămână.
Revenirea lui Trump la Casa Albă a stârnit îngrijorarea că Ucraina ar putea fi de acord cu un armistițiu care să o determine să cedeze mari părți din țară Rusiei.
- Te-ar putea interesa și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?
Trump a promis în campania electorală că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, pentru ca recent să revină și să spună că o va face în șase luni, fără a spune nici de această dată cum și dacă asta ar presupune cedarea de teritorii Rusiei invadatoare.
Marea Britanie este unul dintre cei mai mari susținători militari ai Ucrainei. A promis 12,8 miliarde de lire sterline în ajutor militar și civil de la invazia rusească. De asemenea, a antrenat peste 50.000 de militari ucraineni pe pământ britanic.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul spune că Tiraspolul a refuzat o reuniune 1+1 despre distribuirea ajutoarelor umanitare
Biroul politici de reintegrare a anunțat joi, 16 ianuarie, că o rundă de negocieri în formatul „1+1”, la care urma să se discute despre distribuirea ajutoarelor umanitare în stânga Nistrului, a fost refuzată de Tiraspol, întrucât urma să aibă loc la Chișinău.
Reprezentanții Chișinăului spun că au solicitat o întâlnire, vineri, ca să afle poziția Tiraspolului față de posibila livrare a cărbunilor din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dar și să obțină informații despre necesitățile spitalelor, centrelor sociale și instituțiilor de educație din regiunea transnistreană.
Un alt subiect ce urma să fie discutat era cel privind asigurarea accesului ambulanțelor de pe malul drept pe cel stâng al Nistrului, pentru a prelua pacienții grav bolnavi.
Biroul politici de reintegrare mai spune în comunicatul citat că urma să fie discutată și crearea unui grup ad-hoc pentru gestionarea situației de criză. Reprezentanții instituției spun că delegația de la Tiraspol a refuzat întrunirea deoarece aceasta urma să aibă loc la Chișinău, după ce, din 2023, toate întrevederile au avut loc fie la Tiraspol, fie la Tighina, sau în regim online, „încălcându-se flagrant principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor”.
Autoritățile moldovene au reiterat faptul că delegația de la Tiraspol nu era supusă niciunui risc în cazul unei deplasări în capitala Moldovei, iar în caz de necesitate reuniunea putea avea loc și online.
„Credem că, în circumstanțele actuale, chiar și o reuniune în format de videoconferință ar fi un pas înainte; am reuși să deblocăm anumite procese care pot ajuta cetățenii aflați în dificultate”, spune Biroul politici de reintegrare.
În replică, așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a acuzat în aceeași zi Chișinăul că a refuzat varianta desfășurării întrunirii la Tighina și a făcut apel la „mediatorii și observatorii internaționali pentru a readuce R. Moldova la masa negocierilor”.
Biroul politici de reintegrare a spus că a refuzat organizarea unor discuții la Tighina întrucât acestea au loc „exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale”, unde este îngrădit accesul jurnaliștilor de pe malul drept, inclusiv în ciuda intervențiilor misiunii OSCE.
- Te-ar putea interesa și: Oleg Serebrian despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova, prin Chișinău: nu putea fi reținut, este „imun”
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, ceea ce a dus la deconectarea agentului termic și la întreruperi în evantai a energiei electrice. Totodată, majoritatea întreprinderilor industriale din Transnistria și-au suspendat activitatea din cauza crizei energetice.
Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”. Chișinăul spune că a propus în repetate rânduri Tiraspolului asistență, inclusiv umanitară dar și la procurarea gazelor de pe piețele europene, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat.
Tot joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia este gata să cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană, de pe piețele europene, dar a menționat că autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure livrarea acestora în stânga Nistrului.
Potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „gazul rusesc va fi livrat în volumul necesar doar pentru consumatorii din regiunea transnistreană”, nu și pentru malul drept al Nistrului. El nu a precizat când va fi reluată livrarea gazelor naturale, prezentate ca ajutor umanitar, și în ce mod.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia spune că e gata să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat joi, 16 ianuarie, că Rusia este gata cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene.
Peskov a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să asigure livrarea și să încheie contractele necesare pentru a garanta furnizarea de gaze naturale în stânga Nistrului, potrivit presei ruse.
„Moscova este pregătită să ofere ajutor Transnistriei”, a spus Peskov jurnaliștilor, când a fost întrebat despre informațiile conform cărora Rusia intenționează să achiziționeze gaz pentru regiunea transnistreană de pe piața spot europeană.
„Din punct de vedere logistic, Moldova trebuie să ia măsuri pentru a asigura livrarea gazului și să încheie contractele necesare pentru aceasta”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Peskov a adăugat că nu a văzut până în prezent „declarații din partea R. Moldova care să arate disponibilitatea de a face acest lucru”, deși la 14 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus într-un briefing de presă că autoritățile de la Chișinău nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană.
Declarațiile lui Peskov vin la două zile după ce la Moscova s-a aflat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care ulterior a spus că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng, de această dată sub formă de „ajutor umanitar”, în cantități suficiente doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept.
Publicația rusă Kommersant a relatat joi că gazul natural necesar pentru scoaterea regiunii transnistrene din criza energetică ar putea fi achiziționat de pe piețele europene, cu ajutorul unei companii intermediare.
Presa de la Chișinău a scris că ar fi vorba de compania Natural Gaz DC, condusă de Arcadie Vicol, fost șef al Metalferos și ChișinăuGaz. Recent, acesta a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe marginea contractului încheiat între compania sa și „Tiraspoltransgaz” privind livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană.
Kommersant mai scrie că, în cazul în care Rusia va recurge la schema de procurare a gazelor naturale de pe piețele spot europene, cel mai probabil în perioada ianuarie – aprilie, atunci ar fi vorba despre cantități de circa 3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce, conform estimărilor publicației, ar putea costa circa 164 de milioane de dolari, cheltuieli care vor fi acoperite din bugetul Rusiei.
Chișinăul a propus anterior Tiraspolului să procure gaze de pe piața europeană și chiar a derulat în regim de test o livrare a gazelor prin conducta transbalcanică, care trece prin România și Ucraina, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat oferta.
Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Studiu: Chișinăuienii, tot mai toleranți față de comunitatea LGBT
În ultimii cinci ani, locuitorii Chișinăului au devenit mai deschiși față de persoanele LGBT, arată un studiu. Totuși, aproape jumătate dintre respondenți au atitudini homofobe, influențate și de războiul informațional împotriva comunității LGBT, susțin autorii cercetării.
Într-o conferință de presă din 16 ianuarie 2025, organizația Genderdoc-M, care protejează drepturile persoanelor LGBT din R. Moldova, a prezentat Studiul privind percepțiile locuitorilor mun. Chișinău despre persoanele LGBT+ și Raportul anual pentru anul 2024 privind drepturile acestora.
Una din constatări este că homofobia a crescut mult anul trecut - iar autorii pun tedința pe seama propagandei politice anti-LGBT+, în jurul alegerilor prezidențiale și referendumului despre aderarea la UE, când aceste persoane au fost prezentate drept „dușman intern” mai ales de forțele pro-ruse.
Femeile, mai tolerante decât bărbații
În cinci ani de studiu, dincolo de anumite oscilații, în capitala Moldovei a crescut numărul celor care spun că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT. Cele mai deschise față de comunitatea LGBT sunt, astfel, femeile între 31-35 de ani. La polul opus, cei mai ostili ar fi bărbații cu o situație materială precară.
- Te-ar putea interesa și: Dușmani imaginari. Cum au folosit politicienii români și moldoveni tema LGBT în campaniile din toamnă
„O curiozitate”, pe care o remarcă autorii, ține de persoanele cu atitudini negative față de comunitate (44% dintre respondenți). Contrar atitudinii declarate, unii consideră că persoanele LGBT se pot săruta în public (2%) și că ar trebui să li se permită să adopte copii (4%).
Discursul de ură în perioada electorală
Raportul organizației a documentat 92 de cazuri de încălcare a drepturilor persoanelor LGBT din R. Moldova pe parcursul anului 2024, precum infracțiuni motivate de ură sau discurs de ură. Cele mai multe cazuri de discurs instigator la ură au avut loc în perioadă electorală, când cinci dintre candidații la prezidențiale au recurs la această retorică.
Totodată, și tranziția persoanelor transgen este un subiect pe care speculează politicienii, afirmă organizația. Acest grup de persoane este unul foarte afectat de hărțuire, „un fenomen cu care persoanele transgen se confruntă zilnic”, atenționează aceasta.
Reprezentanții GENDERDOC afirmă că următorii pași pentru îmbunătățirea situației persoanelor LGBT sunt adoptarea unei legi care să reglementeze parteneriatele dintre persoanele de același sex și a uneia care să recunoască genul persoanelor transgen.
Acceptați ca vecini, dar nu ca membri de familie
R. Moldova a înregistrat un progres la nivel de practici și politici publice față de persoanele LGBT, potrivit Indexului European al Toleranței pentru 2024.
La nivel de acceptare socială, însă, comunitatea LGBT rămâne una dintre cele mai discriminate. Potrivit studiului organizației GENDERDOC, indicele distanței sociale în municipiul Chișinău arată că respondenții se simt confortabil ca persoanele LGBT să le fie vecini sau colegi, însă nu i-ar accepta ca prieteni sau membri de familie.
La nivel de țară, acest indicator este diferit: studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din 2023 relevă că nivelul distanței sociale față de persoanele queer este similar cu cel față de persoanele infectate cu HIV și foștii deținuți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA dezvăluie implicarea lui Șor într-o schemă de eludare a sancțiunilor impuse Rusiei
Autoritățile americane au dezvăluit o nouă schemă de eludare a sancțiunilor impuse Rusiei, în care ar fi fost implicat și oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Informațiile vin odată cu impunerea de noi sancțiuni americane, menite tocmai să prevină asemenea „șmecherii”, pe viitor.
Noile măsuri restrictive anunțate de Departamentul Trezoreriei (Ministerul de Finanțe) din SUA vizează „un canal secret de plată” pentru exporturi sensibile și o instituție financiară din Kîrgîzstan care sprijină baza militară și industrială a Rusiei.
Oligarhul Ilan Șor, stabilit în Rusia, a fost „implicat în discuțiile privind rolul băncii Keremet Bank din Kîrgîzstan în schema de eludare a sancțiunilor”, se spune în anunțul Trezoreriei, fără să se dea alte detalii despre rolul fugarului moldovean.
Potrivit autorităților americane, cel puțin din vara anului 2024, reprezentanții băncii kirghize Keremet și-au coordonat acțiunile cu oficiali ruși și cu banca Promsvyazbank (PSB) din Rusia, pentru a pune în aplicare o schemă de eludare a sancțiunilor. Banca Keremet avea misiunea de a „facilita transferurile transfrontaliere” în numele Promsvyazbank - instituție bancară rusă, aflată pe lista sancțiunilor internaționale de la începutul războiului din Ucraina, și care finanțează industria de apărare a Rusiei.
Despre relația lui Ilan Șor cu Promsvyazbank au vorbit și autoritățile moldovene în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, acuzându-l de crearea unei vaste rețele de corupere a alegătorilor în favoarea lui Al. Stoianoglo, ca și pentru subminarea referendumului constituțional pro-european.
- Te-ar putea interesa și: Un lider local din rețeaua Șor, reținut într-un dosar privind coruperea alegătorilor
Ilan Șor se află pe lista sancțiunilor SUA din octombrie 2022, pentru tentative de interferență în alegerile din R. Moldova și alte țări, în interesul Federației Ruse.
La Chișinău, Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în dosarul numit generic „furtul miliardului”, care investighează dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2012-2014.
Șor, care deține și cetățenie israeliană, a fugit în Israel, în 2019, după debarcarea guvernării unui alt oligarh, democratul Vlad Plahotniuc, sancționat și el de SUA. Șor s-a stabilit apoi la Moscova, de unde coordonează forțe ale opoziției pro-ruse din R. Moldova.
SUA, Canada și alte țări occidentale, precum și UE, au sancționat mai mulți politicieni moldoveni pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova. Pe lângă Șor și Plahotniuc, printre aceștia se află deputata Marina Tauber, fostul șef interimar al IGP Gheorghe Cavcaliuc, bașcana Evghenia Guțul și alți oficiali din administrația autonomiei găgăuze.
Totodată, SUA a sancționat și trei companii moldovene pentru intermedierea vânzări de piese de avion în Rusia.
O investigație a Europei Libere a arătat că cele trei firme din R. Moldova ar fi ajutat Rusia să ocolească sancțiunile occidentale, care i-au fost impuse după invadarea Ucrainei în februarie 2022, și i-au furnizat componente pentru avioane și produse electronice, în valoare de circa 15 milioane de dolari.
- Te-ar putea interesa și: Companii moldovene au livrat piese de avion în Rusia, în ciuda sancțiunilor occidentale
Ultimele sancțiuni ale Departamentului trezoreriei de la Washington, anunțate pe 15 ianuarie 2025, vizează nu numai Keremet Bank, dar și zeci de entități din Rusia și China care au facilitat plățile transfrontaliere pentru mărfuri sensibile și au furnizat servicii „care implică baza militară-industrială a Rusiei”.
De asemenea, Trezoreria americană a „consolidat” măsurile restrictive adoptate anterior în privința persoanele și entităților care continuă să colaboreze cu complexul militar-industrial al Rusiei, și ar putea face obiectul unor sancțiuni secundare obligatorii în legătură cu războiul din Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Bulgaria are guvern, după luni de negocieri pentru o coaliție
Parlamentul Bulgariei a aprobat joi un cabinet condus de Rosen Jeliazkov, un fost președinte al parlamentului, punând capăt lunilor de negocieri privind formarea unui guvern de coaliție.
Partidul de centru-dreapta GERB, care domină politica bulgară, a câștigat alegerile anticipate din octombrie, al șaptelea scrutin organizat în țara balcanică în ultimii patru ani, dar a fost nevoit să poarte discuții dure cu alte partide, timp de peste două luni, pentru a forma un guvern.
Jeliazkov, propus premier de cel mai mare grup parlamentar GERB-SDS, a primit miercuri un mandat din partea președintelui Rumen Radev pentru a forma guvernul. 125 de deputați din legislativul de 240 de locuri au aprobat joi prin vot cabinetul propus de Jeliazkov, deschizând astfel calea pentru un nou guvern.
Jeliazkov, în vârstă de 56 de ani, de profesie avocat, a declarat că partidul său a făcut „compromisuri necesare", în condițiile unor diferențe ideologice cu cei doi parteneri mai mici din coaliția fragilă - Partidul Socialist, pro-rus (BSP) și gruparea populistă Există Astfel de Popor (ITN).
Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene și unul dintre cele mai corupte state ale acesteia, a fost afectată de lipsa de continuitate guvernamentală mai ales după protestele anticorupție din 2020, care au dus la căderea coaliției GERB.
Țara din NATO are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbția fondurilor UE, mai ales în infrastructura sa învechită și pentru adoptarea monedei euro, pe care a ratat-o, într-o premieră europeană, fiindcă s-a abătut de la parametrii economici de bază.
„Bulgaria are nevoie de un guvern stabil care să pună în aplicare politici de sprijinire a statului de drept democratic, a competitivității economiei, a securității și a protejării drepturilor sociale ale cetățenilor”, a declarat Jeliazkov în parlament, înainte de vot.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
O universitate din Chișinău va începe cursurile cu o oră mai târziu pentru a economisi energia
Studenții Universității Pedagogice „Ion Creangă” din capitală vor începe, după vacanță, cursurile cu o oră mai târziu, a decis administrația instituției, pentru a asigura economisirea energiei. În plus, cei de la masterat și fără frecvență vor învăța de la distanță.
Rectora Universității Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău, Alexandra Barbăneagră a spus Europei Libere că au făcut, astăzi o ședință în care au analizat cum ar putea să optimizeze cheltuielile fără a perturba procesul educațional.
„Am decis să închidem blocurile cinci și șapte, iar studenții care își fac studiile acolo vor fi transferați în blocurile doi, trei și șase. De asemenea, studenții de la masterat și cei de la fără frecvență, în afară de anul patru vor învăța de la distanță, până la finele lunii”, a menționat rectora.
Alexandra Barbăneagă spune că la unele facultăți, precum designul sau artele plastice, studiile online nu sunt posibile.
Totodată, după ce vor reveni din vacanță, adică de pe trei februarie, cursurile vor începe cu o oră mai târziu, la 9 și nu la 8 cum era până acum.
La începutul săptămânii și administrația Academiei de Studii Economice din Moldova a anunțat printr-o notă informativă că vor învăța de la distanță până în luna martie.
Alte universități încă se mai gândesc
Contactat de Europa Liberă, rectorul Universității Tehnice din Moldova, (UTM) Viorel Bostan a declarat că, deocamdată, conducerea UTM ia în calcul doar studiile la distanță a celor care învață la fără frecvență.
„Pandemia de Covid 19 ne-a arătat că studiile inginerești la distanță nu sunt eficiente. Da, cheltuielile o să crească, încă nu am făcut calculele finale. O să încercăm economisim, dar sperăm să facem ore cu prezență fizică”,
Nici Universitatea de Stat din Moldova (USM), care are cei mai mulți studenți înmatriculați în acest an nu trece la studiile la distanță.
„Acum studenții sunt în vacanță, până în luna februarie. Nu am discutat despre aceasta deocamdată, o să vedem care va fi situația”, a spus prorectora USM, Otilia Dandara.
Anterior, ministrul Educației, Dan Perciun a spus că este la discreția universităților dacă vor sau nu să treacă la studiile online pe timp de iarnă, în contextul crizei energetice. De asemenea, acesta a precizat că pentru învățământul general acest lucru este exclus.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Kievul consideră „inacceptabil” tranzitul gazului rusesc spre Transnistria pe ruta transbalcanică
Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiha a spus miercuri, 15 ianuarie, într-un interviu acordat presei de la Kiev că tranzitul gazului rusesc, inclusiv pe ruta alternativă, care trece și prin Ucraina, este ceva „în general, inacceptabil”.
Întrebat de publicația Evropeiskaia Pravda de la Kiev dacă Rusia ar putea, teoretic, să reia livrările de gaz către Tiraspol prin conducta transbalcanică, ce traversează și teritoriul ucrainean, șeful diplomației ucrainene a spus că acest lucru ar trebui analizat, dar că tranzitul gazului rusesc este „în general, inacceptabil”.
„Deocamdată, discutăm despre posibilitatea ajutorului pentru regiunea transnistreană prin acțiuni comune ale Ucrainei și UE. Aceasta este pe ordinea de zi”, a spus diplomatul, care a adăugat că în prezent Kievul și UE se concentrează „pe ceea ce putem face fără gaz rusesc”.
Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus miercuri, 15 ianuarie, că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng, de această dată sub formă de „ajutor umanitar”, în cantități suficiente doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept.
Krasnoselski nu a precizat data exactă când Gazprom va relua livrările și nici traseul acestora, care ar trebui stabilit în urma unor „negocieri suplimentare”.
Potrivit presei de la Chișinău, așa-numitul președinte al regiunii transnistrene a călătorit la Moscova (via Istanbul) în perioada 10-14 ianuarie, prin Aeroportul Internațional Chișinău. El a fost însoțit de așa-zisul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik. Ei ar fi părăsit țara prin sala VIP a aeroportului. Autoritățile de la Chișinău știau despre deplasarea liderului separatist, fapt ce a înfuriat societatea civilă moldovenească, în special cea apropiată actualei puteri.
Chișinăul a propus anterior Tiraspolului să procure gaze de pe piața europeană și chiar a derulat în regim de test o livrare a gazelor prin conducta transbalcanică, care trece prin România și Ucraina, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat oferta.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor
Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA au oferit R. Moldova 1,3 miliarde de lei pentru infrastructură și reziliență cibernetică
Statele Unite ale Americii au oferit R. Moldova 1,3 miliarde de lei sub formă de grant, banii fiind destinați dezvoltării infrastructurii de transport și sporirii rezilienței cibernetice a țării, a anunțat guvernul moldovean.
O declarație comună care prevede acest sprijin financiar de 71 de milioane de dolari a fost semnată miercuri, 15 ianuarie, la Chișinău, de către premierul Dorin Recean și noul șef al Misiunii Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în R. Moldova, John Allelo.
Potrivit Guvernului, 50 de milioane de dolari din suma alocată de USAID va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea comercială și economică dintre R. Moldova și Ucraina.
O altă parte din grant, în valoare de 15 milioane de dolari, va fi alocată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Modal Berești, din raionul Ungheni.
Au fost prevăzute de asemenea 6 milioane de dolari și pentru sporirea rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Proiectul va include instruiri în acest domeniu și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.
- Te-ar putea interesa și: Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID
Grantul va fi acordat ca parte a noului amendament la Acordul privind Obiectivul de Dezvoltare, care a fost semnat la Chișinău în septembrie 2016.
Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, USAID a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Israelul amână votul de guvern pentru armistițiul din Gaza. Hamas ar fi de vină
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a amânat joi votul în guvern asupra unui acord de armistițiu în Gaza, începând de duminică, acuzând gruparea palestiniană Hamas că a renunțat la unele părți ale înțelegerii anunțate miercuri seară, în încercarea de a obține concesii suplimentare.
Între timp, de la anunțarea acordului, bombardamentele israeliene din Fâșia Gaza au ucis cel puțin 72 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Palestinienii spun că au fost bombardamente israeliene intense peste noapte, în timp ce oamenii sărbătoreau acordul de încetare a focului. Și în alte conflicte din regiune, anterioare, amintește Reuters, beligeranții au intensificat operațiunile militare în ultimele ore înainte de intrarea în vigoare a încetării focului, ca modalitate de a-și „proiecta” forța.
Mulțumiri la Washington
Mai devreme, s-a anunțat că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a vorbit separat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și cu președintele Joe Biden, mulțumindu-le pentru ajutorul lor în obținerea unei încetări a focului în Gaza și a unui acord de eliberare a ostaticilor în schimbul prizonierilor palestinieni.
Dpa relatează că Netanyahu a vorbit cu Trump, apoi cu Biden miercuri seară. El i-a mulțumit lui Trump, care îl va înlocui luni pe Biden la Casa Albă, „pentru asistența sa în obținerea eliberării ostaticilor și pentru că a ajutat Israelul să pună capăt suferinței a zeci de ostatici și a familiilor acestora”, a declarat biroul său pe X.
Netanyahu „l-a felicitat pe președintele ales al SUA pentru remarcile sale potrivit cărora SUA vor colabora cu Israelul pentru a se asigura că Gaza nu va fi niciodată un refugiu pentru terorism”, a continuat biroul de presă, adăugând că cei doi „au decis să se întâlnească în curând la Washington pentru a discuta despre aceasta și alte probleme importante”.
Biroul lui Netanyahu a fost mai succint când a descris convorbirea cu Biden, spunând doar că premierul israelian „i-a mulțumit, de asemenea, pentru asistența sa în avansarea acordului privind ostaticii.”
„Succes al diplomației perseverente” (Biden)
Mediatorul armistițiului, Qatar, a anunțat miercuri seară că Israelul și organizația militantă palestiniană Hamas, declarată teroristă inclusiv de SUA și UE, au convenit asupra unei încetări a focului în Fâșia Gaza și asupra eliberării mai multor ostatici în schimbul prizonierilor palestinieni. Armistițiul ar urma să intre în vigoare duminică și să implice schimbul de ostatici israelieni cu prizonieri palestinieni, după care ar urma să fie finalizați termenii unui acord de pace mai amplu.
„Acest acord va pune capăt luptelor din Gaza, va furniza asistența umanitară atât de necesară civililor palestinieni și va reuni ostaticii cu familiile lor după mai mult de 15 luni de captivitate”, a spus miercuri președintele SUA, Joe Biden.
„Acesta este rezultatul nu numai al presiunii extreme la care a fost supus Hamas și al schimbării ecuației regionale după încetarea focului în Liban și slăbirea Iranului - ci și al diplomației americane perseverente și minuțioase” - a mai spus Biden.
Războiul din Gaza a început în octombrie 2023, după ce militanții Hamas au făcut o incursiune șocantă în sudul Israelului, dinspre Gaza, omorând peste 1000 de oameni și luând peste 200 de ostatici. De atunci, riposta israeliană a transformat în ruine aproape toată Fâșia Gaza, omorând, potrivit palestinienilor, cam 47.000 de oameni.
Iran: Victorie pentru palestinieni
În vreme ce Israelul și aliații lui occidentali salută armistițiul ca pe propria lor victorie, suporterii palestinienilor au alt punct de vedere.
Gărzile Revoluționare din Iran au salutat joi acordul drept o „victorie" pentru palestinieni și o „înfrângere" pentru Israel.
„Sfârșitul războiului și impunerea unei încetări a focului... este o victorie clară și o mare victorie pentru Palestina și o înfrângere mai mare pentru regimul sionist monstruos", a afirmat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice într-o declarație.
Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a salutat, de asemenea, acordul care „a făcut ca regimul sionist să eșueze în atingerea obiectivului său strategic".
El a făcut apel la „acțiuni de pedepsire a regimului criminal și de vindecare a rănilor națiunii palestiniene".
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Marco Rubio, desemnat de Trump pentru funcția de secretar de stat: Ucraina trebuie să facă concesii
Marco Rubio, desemnat de președintele ales Donald Trump să fie cel mai înalt diplomat al SUA, a declarat în Senatul american că este „nerealistă” așteptarea ca forțele ucrainene să împingă trupele ruse înapoi la liniile de dinaintea invaziei, iar Kievul ar trebui să facă concesii.
„Nu există nicio șansă ca Ucraina să îi împingă pe acești oameni înapoi acolo unde erau în ajunul invaziei, având în vedere dinamica”, a declarat senatorul Marco Rubio, pe 15 ianuarie.
Rubio a mai declarat că populația mult mai mică a Ucrainei în comparație cu cea a Rusiei înseamnă că țara nu poate suporta astfel de pierderi de personal.
„Ucraina nu rămâne fără bani, ci fără oameni”, a adăugat Rubio.
Rusia a pierdut peste 700.000 de soldați răniți și morți, potrivit serviciilor de informații americane, de la lansarea invaziei sale la scară largă pe 24 februarie 2022. Ucraina ar fi suferit, de asemenea, pierderi de ordinul sutelor de mii.
El a afirmat că politica declarată de administrația Biden de a sprijini Ucraina „atâta timp cât este necesar” nu este „o poziție realistă sau prudentă”.
De la începutul invaziei rusești și până acum, Washingtonul a alocat aproape 66 de miliarde de dolari în ajutor militar pentru Ucraina.
Senatorul de Florida a mai afirmat că „vor trebui făcute concesii de către Federația Rusă, dar și de către ucraineni”.
Rubio nu a intrat în detalii cu privire la potențialele concesii pe care Ucraina ar trebui să le facă, dar a declarat că aderarea țării la NATO va face parte din viitoarele negocieri de pace.
De asemenea, el a spus că va fi dificil să se ajungă la un acord de pace. „Nu va fi un efort ușor... va fi nevoie de o diplomație îndrăzneață”, a spus el.
- Te-ar putea interesa și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?
Donald Trump a candidat la funcția de președinte al SUA cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului din Ucraina, care luna viitoare va intra în al patrulea an, stârnind îngrijorări că va forța Kievul să cedeze teritoriu Moscovei, cel puțin temporar. Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
Rusia și Ucraina au încercat să își însușească reciproc cât mai multe bucăți de teren în perioada premergătoare inaugurării lui Trump, de pe 20 ianuarie, pentru a-și îmbunătăți pozițiile de negociere în eventualitatea unor discuții de pace.
Experții spun că președintele rus, Vladimir Putin, nu este interesat să pună capăt războiului acum, deoarece crede că este învingător.
Rusia a avut inițiativa pe câmpul de luptă de când contraofensiva Ucrainei s-a încheiat fără succes la sfârșitul anului 2023. În ultimele luni, Moscova a cucerit teritorii în estul Ucrainei în cel mai rapid ritm de la începutul războiului.
Între timp, în august 2024, Ucraina a cucerit o bucată de teritoriu rusesc în regiunea Kursk, în urma unui atac surpriză.
După ce a pierdut aproape jumătate din aceste câștiguri, Ucraina a lansat în regiune, la începutul lunii ianuarie, o ofensivă la scară redusă.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul aprobă un Plan de răspuns la accidente nucleare și radiologice
Guvernul de la Chișinău a aprobat în premieră un Plan de pregătire și răspuns la accidente nucleare și radiologice, în vederea protecției populației, ținând cont de „situația din vecinătate” și războiul din Ucraina.
Planul prevede măsuri specifice pe care instituțiile statului trebuie să le întreprindă în situații de urgențe nucleare sau radiologice, dar și în uma accidentelor produse la obiective nucleare din afara teritoriului Republicii Moldova sau în cazul utilizării armelor de distrugere în masă cu efecte radiologice, în vecinătate.
Guvernul a motivat necesitatea elaborării Planului prin „situația din vecinătatea Republicii Moldova” și războiul din Ucraina.
Ca urmare a acțiunilor militare rusești în Ucraina „au fost puse în pericol instalațiile Centralei atomo-electrice din Zaporojie. De asemenea, nu putem exclude și utilizarea diferitor muniții care pot avea elemente radioactive. Totodată, este posibilă contaminarea teritoriului Republicii Moldova ca urmare a utilizării armelor de distrugere în masă cu efect radiologic pe teritoriul altor state, cu efecte transfrontaliere, în rezultatul căruia sunt posibile depuneri semnificative de material radioactiv, la mari distanțe, provenite de la un obiectiv foarte îndepărtat”, se spune în nota informativă la proiectul deciziei guvernului.
Autorii inițiativei mai arată că Republica Moldova nu dispune de reactoare nucleare, dar este înconjurată de șapte centrale atomice, amplasate în Ucraina, România și Bulgaria, la distanțe de 125-400 km, având un număr total de 23 de reactoare. În cazul unui accident nuclear sau radiologic la una din aceste centrale atomice, poluarea cu materiale radioactive a teritoriului Republicii Moldova ar putea depăși „normele acceptabile” de 10-100 ori, se mai arată în document.
Totodată, autoritățile moldovene se pregătesc să pună în aplicare până la sfârșitul anului 2025 sistemul de avertizare a populației în caz de pericol „MD-Alert”.
- Te-ar putea interesa și: Atacurile rusești testează pozițiile ucrainene în Zaporojie
După începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, dar mai ales în ultimele luni, unele țări NATO au aprobat planuri de criză pentru un eventual război cu Rusia sau al unui atac nuclear. În toamna anului 2024, câteva țări nordice - Suedia, Finlanda, Norvegia și Danemarca – au emis instrucțiuni în care explică populației ce trebuie să facă pentru a rezista în cazul unui conflict armat, inclusiv în urma unui atac nuclear. Măsurile au venit după ce Rusia și-a revizuit doctrina nucleară și a permis folosirea armelor nucleare ca răspuns la un atac aerian masiv - un avertisment pentru SUA și aliații acestora care i-au permis Kievului să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru atacuri în adâncul teritoriului Rusiei. Moscova însăși a desfășurat mai multe exerciții militare specifice – ultimul, în toamna anului 2024 – care au simulat un răspuns „masiv” la un atac cu arme nucleare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
