Oficialii din cele peste 30 de țări occidentale ale așa-numitei „Coaliții a Voinței” care susțin Kievul în războiul său cu Rusia se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, având pe agendă o propunere de pace menită să pună capăt celui mai mare și mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
La reuniunea din 6 ianuarie vor fi prezenți și reprezentanți ai Statelor Unite, în persoana negociatorilor șefi ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care se vor afla în capitala Franței. Dar este puțin probabil ca secretarul de stat Marco Rubio să participe, în ciuda speranțelor exprimate în capitalele europene că va fi prezent.
Oficialii europeni au declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) că există „un sentiment reînnoit de urgență” după o reuniune a consilierilor de securitate națională din weekend și o întâlnire a planificatorilor militari din 5 ianuarie - toate pe tema Ucrainei.
Ei speră că întâlnirea de la Paris va asigura că Statele Unite, Ucraina și alte națiuni europene „sunt pe aceeași lungime de undă”.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că speră să prezinte „angajamente concrete” privind securitatea Ucrainei după discuții. Ideea este că ar trebui să existe claritate cu privire la componența și desfășurarea unei forțe de menținere a păcii în cazul unui armistițiu.
Unii oficiali spun că forța va fi formată din 15.000-20.000 de soldați, deși unii speră că numărul va fi mai aproape de 30.000, care vor acționa sub motto-ul „mare, cer și uscat în siguranță”.
Nu au fost dezvăluite planuri militare, dar cea mai mare parte a trupelor ar proveni din Franța și Marea Britanie, care ar conduce componenta terestră și aeriană, în timp ce Turcia a indicat că se va ocupa de securizarea căilor de transport din Marea Neagră.
Cu toate acestea, nu există încă claritate cu privire la cât de aproape de actuala linie a frontului ar fi amplasată o potențială forță a Coaliției Voinței. Majoritatea oficialilor europeni cu care RFE/RL a luat legătura consideră că desfășurarea ar avea loc probabil mai degrabă în vestul Ucrainei, pentru a sprijini și instrui trupele ucrainene.
Întrebări nerezolvate
Deși prezența occidentală în Ucraina începe să prindă contur, mai sunt încă câteva semne de întrebare care trebuie clarificate, printre care „regulile de angajare” (ce ar constitui un incident la care soldații europeni ar răspunde) și garanțiile de securitate oferite de SUA.
Un diplomat european a recunoscut că o problemă care încă nu a fost rezolvată este modul în care să se răspundă la un eventual atac rus. „În esență, încă discutăm dacă vom riposta sau ne vom retrage”, a spus el.
În ceea ce privește garanțiile de securitate ale SUA, atât Bruxelles, cât și Kievul sunt din ce în ce mai optimiste că Washingtonul va oferi „un sprijin solid”, chiar dacă încă nu este clar ce formă va lua acesta.
Oficialii europeni au declarat pentru RFE/RL, sub condiția anonimatului, că ar putea exista soldați americani pe teren, într-un rol necombativ, care să observe, doar, încetarea focului.
Dar coaliția speră, de asemenea, că Washingtonul va continua să ofere „sprijin administrativ”, cum ar fi logistică și informații.
În noiembrie 2025, Trump l-a presat pe Zelenski să accepte o propunere de pace în 28 de puncte, pe care mulți o considerau extrem de favorabilă Rusiei.
Ucraina și aliații săi europeni – conduși de Marea Britanie, Franța și Germania – s-au grăbit să elaboreze o contrapropunere, prezentând în cele din urmă un plan în 20 de puncte care lua în considerare mai mult interesele Kievului, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate și integritatea teritorială.
În cadrul întâlnirilor sale cu europenii, Zelenski va insista probabil asupra necesității unor garanții de securitate – din partea Europei, dar în conjuncție cu asigurări solide din partea Statelor Unite.
Probleme spinoase
Negociatorul șef al Ucrainei, Ruslan Umerov, a afirmat recent că „majoritatea pozițiilor – 90% din planul de pace – au fost deja convenite, lucrările continuând la detalii”.
Aceste detalii, care urmează să fie discutate marți la Paris, includ problema spinoasă a concesiilor teritoriale, Ucraina insistând ca linia de contact să fie înghețată sau ca întreaga regiune Donbas să devină o zonă demilitarizată.
O altă problemă este proprietatea centralei nucleare de la Zaporijia. Kievul respinge ideea ca Ucraina și Rusia să o exploateze împreună, preferând ca Statele Unite să intervină pentru a vinde energia produsă de aceasta Moscovei.
Puțini la Bruxelles cred însă că Rusia ar fi de acord cu vreuna dintre aceste propuneri, având în vedere că Kremlinul consideră în continuare că este în avantaj pe câmpul de luptă.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat de mai multe ori în ultimele săptămâni că Moscova va atinge obiectivele a ceea ce numește „operațiunea militară specială” fie prin acord, fie prin forță.
Având în vedere acest lucru, UE pregătește separat o nouă rundă de sancțiuni, a 20-a de la invazia pe scară largă de acum aproape patru ani, care va fi probabil prezentată statelor membre pentru aprobare la sfârșitul lunii ianuarie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
