În episodul precedent am vorbit cu jurnalista Ana Gherciu despre identitatea românilor din Republica Moldova, despre cum această identitate își caută încă locul după decenii de rusificare, marginalizare și distorsionare prin propagandă.
Marginalizarea limbii române, ca și a altor limbi materne în alte republici sovietice, unul din principalele elemente ale identității culturale, s-a făcut prin impunerea limbii ruse ca principală limbă de comunicare în toate domeniile și prin popularea cu vorbitori de limba rusă a teritoriilor ocupate, populație care a fost privilegiată în comparație cu băștinașii.
Urmașii celor care au venit sau au fost aduși cândva aici sunt azi cetățeni ai Republicii Moldova. Unii dintre ei conștient sau inconștient luptă pentru menținerea privilegiilor pe care le-au avut, în timp ce românii din R. Moldova, care își asumă propria identitate, își revendică dreptul la identitatea culturală ce le-a fost marginalizată.
- Contează ce limbă vorbim azi în spațiul public din R. Moldova?
- Este limba doar un instrument de comunicare?
- Trebuie să păstrăm și să perpetuăm bilingvismul român-rus în R. Moldova?
- Trebuie să negăm și să ștergem influența rusească și sovietică sau să o acceptăm și s-o integrăm în identitatea noastră?
În acest episod continuăm discuția cu Ana și vorbim despre relațiile ruși-români azi în Republica Moldova și despre cum aceste relații ne-au influențat imaginea de sine și dacă încă ne influențează.
„Laboratorul social” poate fi găsit și pe Apple Podcasts, Google Podcasts și YouTube. Peste hotare, podcastul este accesibil și pe Spotify.
