Radio Europa Liberă începe un ciclu special de emisiuni dedicat celor mai fierbinți probleme, provocări și speranțe ale momentului, amplificate și sensibilizate – mai putea fi altfel? – într-un nou context electoral. Un interviu cu Ivan Sveatcenko, moderatorul acestor emisiuni în limba rusă - VEK PEREKRIOSTKOV [„La Răscruce”].

Ivan Sveatcenko: „Este o emisiune nu atât cu prilejul alegerilor și nici dedicată strict alegerilor. Noi mai degrabă discutăm cele mai importante, cele mai dureroase probleme, care de 30 de ani deja tot circulă în spațiul mediatic și în societate. Le analizăm sub toate aspectele, din toate punctele de vedere, încercăm cumva să privim principalele noastre probleme dintr-o parte, ca să înțelegem ce să facem mai departe. Cred că acest program ar fi interesant nu doar pentru vorbitorii de limbă rusă. Consider că în general e o posibilitate aparte de a pune aceste întrebări, deoarece în mass-media de la noi se întâmplă mai rar să se discute despre aceste teme oarecum „eterne”, deja vechi, poate un pic obositoare pentru toți, dar care, totodată, continuă să iasă insistent la suprafață. Cred că ne va ieși ceva interesant.”

Europa Liberă: Care va fi aria tematică, eventual mai specifică, pe care intenționezi să o abordezi în convorbirile pe care le vei avea cu interlocutorii tăi? Sunt subiecte care merită o atenție aparte pentru publicul căruia este adresată emisiunea?

Ivan Sveatcenko: „De exemplu, subiectul NATO. În fiecare campanie electorală, anumiți politicieni își reiau refrenul despre fricile față de NATO, despre ororile NATO, despre faptul că iată-iată vin soldații NATO... Bunăoară, un bătrânel de la noi, cum știi, a ajuns să susțină că, în consecință, pe la noi vor începe să se nască mai mulți copii de culoare, ceea ce, bineînțeles, că este oribil… Timp de 30 de ani discutăm despre problema colaborării cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, deși în Constituție e clar subliniată neutralitatea țării și, din câte înțeleg, nicio forță politică, nici de dreapta, nici de stânga, nu are de gând să revadă Constituția. Totuși, întrebările „Ce facem cu NATO?”, „Cum ar trebui Moldova să interacționeze cu această alianță?” apar de fiecare dată. Dacă unii tind spre NATO, alții se feresc de această Alianță ca dracul de tămâie, în pofida faptului că destul de multe persoane din Moldova au fost în țări din Vest, multe dintre care fac parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Nu cred că acest fapt îi sperie moldovenii atunci când se află în Germania sau Italia. Nu, totul pare să fie ok, se poate trăi chiar și în vecinătatea unor armate occidentale, pot avea loc schimburi de experiență.

Nici nu mai vorbesc de ajutorul umanitar pe care NATO îl acordă Moldovei deja de mulți ani. E doar unul dintre subiectele pe care vrem să le discutăm. Mai vrem să abordăm fenomenul bizar apărut la moldoveni, numit „electoratul paralel”. Cu oaspeții noștri discutăm votul diasporei și votul cetățenilor care trăiesc în regiunea transnistreană. Ce fel de segment al alegătorilor sunt ei? Prin ce sunt importanți? Cum influențează rezultatele alegerilor? De fiecare dată, politicieni și alegători se întreabă dacă ar trebui oare lipsită de drept de vot diaspora, dacă ar trebui să interzicem cetățenilor din regiunea transnistreană să participe la alegeri? În această cheie au loc discuțiile în emisiunea noastră.”

Europa Liberă: Ai subliniat că nu e o emisiune strict dedicată comunității de vorbitori de limbă rusă și că nu faci această diferență... Totuși, unii politicieni insistă să creeze o diviziune a electoratului său sub aspectul limbii vorbite.

Ivan Sveatcenko: „Această tactică e una veche... Nu toți politicienii fac această distincție, dar o parte din ei are obișnuința să segmenteze electoratul și poporul, ceea ce, în opinia mea, nu e doar josnic, dar și dăunător. La noi întotdeauna se trag linii roșii, se fac demarcări între nord și sud, și Chișinău. Din păcate, e o problemă veche. Noi am prefera să unim societatea, nu să o dezbinăm.”

Europa Liberă: Lumea comentatorilor, a analiștilor politici, este, ca și cea a alegătorilor, diferită, chiar polarizată… Cum, în această situație, crezi că vei putea asigura un echilibru adecvat al opiniilor, al evaluărilor actualității politice și sociale, cu aspecte deseori controversate?

Ivan Sveatcenko: „În virtutea faptului că sunt moderatorul discuției, nu particip în ea, ci o direcționez doar, îmi permit să fiu la maxim neutru și detașat. Îmi e interesantă opinia oaspetelui, practic nu-mi expun părerea proprie, dar ascult ce spune invitatul. Încercăm să alegem invitați și experți inteligenți, interesanți, adecvați, care să ofere o perspectivă unică asupra situației, nici măcar una dintr-o parte, ci o privire de „de-asupra”. E o perspectivă utilă, cred eu. Cu cât mai calm și echilibrat privim aceste teme dureroase, cu atât mai simplu devine să luăm decizii și să ajungem la anumite concluzii.”

Europa Liberă: În ce măsură așa-numitul „vot etnic” rămâne o temă de actualitate? Este această temă una la care, volens-nolens, se ajunge în mod inevitabil într-un asemenea format de emisiune? Și cum ai dori să o tratezi?

Ivan Sveatcenko: „În primul rând, văd oamenii din jurul meu în calitate de concetățeni, fără să-i diferențiez după criterii etnice, fiindcă în „oala etnică” numită Moldova este un amestec de naționalități și e destul de ridicol să încerci să diferențiezi oamenii după rădăcinile sale. Da, unii politicieni folosesc aceste chestiuni sensibile, precum e subiectul limbii materne, pentru a obține dividende politice, dar asta a devenit deja plictisitor și previzibil. Consider că atunci când de la voi se fură, se fură de la toți: și de la români, și de la moldoveni, și de la găgăuzi, și de la bulgari, și de la ucraineni, și de la evrei, și de la ruși, și de la ucraineni, și de la romi, și de la sutele de naționalități care locuiesc în Moldova. Iar cei care fură nu se uită la pașapoartele proprii și arborii genealogici. Cred că e mai important să e axăm pe probleme actuale și într-un final să încetăm să ne ocupăm cu divizarea societății în cei de dreapta, de stânga, de centru și pe criterii etnice. E un vestigiu al trecutului! Amintesc că noi trăim deja în sec. 21, anul 2021.”

Europa Liberă: Ce prejudecăți, ideii preconcepute, clișee în materie de alegeri, politicieni, politică în general etc. ai dori să se diminueze în urma emisiunii?

Ivan Sveatcenko: „Visul meu e să piară cuvântul „geopolitică” din Moldova. Cred că e un termen anti-științific și destul de stupid. Suntem o țară atât de mică, cetățenii pleacă încontinuu, populația moare și se reduce... Să judeci din colțul nostru relativ provincial despre niște „materii înalte” e cel puțin comic și nu are sens. Da, suntem o prezență pe hartă, un teritoriu pe masa de șah a lumii - o metaforă un pic banală , dar potrivită în acest context - dar de departe importantă. Lumea nu e prea interesată de Moldova. Mi se pare că merită să încetăm să ne umflăm în pene, că deja de zeci de ani ne ocupăm de tâmpenii geopolitice. E plictisitor și fără rost.”

Europa Liberă: Cum apreciezi per ansamblu oferta mediatică pentru acest grup de votanți?

Ivan Sveatcenko: „Timp de 30 de ani tot aud din diferite colțuri despre faptul că limba rusă trebuie să facă față anumitor pericole virtuale, despre interdicții în mass-media pentru cetățeni vorbitori de limbă rusă... În paralel, timp de 26 de ani lucrez în domeniu, vorbind limba rusă în Republica Moldova. Personal, nu simt nicio limitare a drepturilor mele. Dacă vrei să-l privești pe Soloviov, poftim! Chiar dacă nu-l arată la televizor, îl poți vedea pe internet. Dacă vrei să-l vezi pe Kiseliov, este și ăsta, dacă vrei să citești în limba rusă - deschide ochii, cumpără un ziar, pornește televizorul sau folosește smartphone-ul. Nu înțeleg problemele de acest tip și mi se pare că sunt niște sperietori inventate, aruncate în media, de obicei, în ajunul alegerilor. Anume atunci apar discuții că ba trebuie să luptăm cu propaganda rusă, ba, dimpotrivă, să asigurăm libertatea de exprimare maximă posibilă, chiar dacă prin libertatea de exprimare deseori se subînțelege accesul spre mesaje agresive, care promovează o anumită agendă politică și nu accesul propriu-zis la informare, la știri... Cred că Republica Moldova are un nivel înalt de penetrare a internetului și e destul de ridicol să vorbești despre vreo „foamete” informațională.”