La sfârșitul lunii mai s-au împlinit 10 ani de când parlamentul R. Moldova a adoptat Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse. Denumită inițial Legea Antidiscriminare, ea a stârnit de la început furia cercurilor conservatoare, bisericești, mai ales, pentru că printre categoriile protejate în baza ei se numărau și persoanele LGBT+. Totuși, deputații moldoveni cu vederi „moderate”, „pro-europeni”, au votat-o, până la urmă, unii dintre ei explicând alegătorilor că legea nu-i apără numai pe gay și că adoptarea ei se număra printre condițiile scutirii de viză a moldovenilor în Uniunea Europeană – devenită realitate doi ani mai târziu. Împlinirea unui deceniu de la adoptarea legii a fost marcată la o ședință a Consiliului pentru Egalitate, la care situația minorităților sexuale a ocupat un loc important, mai ales că mai sunt 10 zile până la un marș Pride care ar putea fi însoțit din nou de proteste. Tamara Grejdeanu:
64 la sută din respondenții unui sondaj național privind percepțiile și atitudinile față de egalitate, prezentat la conferința de joi, 9 iunie a Consiliului pentru Egalitate, ar „exclude” din Republica Moldova persoanele LGBT+.
Dintre minoritățile prezente în sondaj, acest grup este acceptat în cea mai scăzută măsură, urmat de altele, ca HIV-pozitivi, foști deținuți, romi, persoane cu dizabilități sau minorități religioase.
Comparativ cu anul 2018, când a fost făcută o cercetare similară, percepțiile față de persoanele LGBT+ s-au înrăutățit, atestă noul sondaj, realizat în perioada iulie-noiembrie 2021 și prezentat joi de sociologul Doru Petruți, directorul general IMAS.
Sondajul vine ca un duș rece pentru activiștii LGBT, care recent au prezentat altul, realizat numai în capitală. Potrivit aceluia, rata persoanelor care nu s-ar simți confortabil în prezența persoanelor LGBT a scăzut, la Chișinău, până la 36%, față de 54 la sută, cât se înregistra în 2019.
Această evoluție din capitală a fost considerată ca o surpriză plăcută de Centrul de Informații GENDERDOC-M, dând motiv de optimism înaintea Marșului solidarității pentru drepturile comunității LGBT, manifestație care se va relua la 19 iunie după o pauză „pandemică” de doi ani.
Anunțul reluării Marșului a provocat reacții critice, din partea Mitropoliei Moldovei care a cerut autorităților municipale să-l împiedice, invocând sfidarea valorilor majorității.
Împotriva Marșului s-a pronunțat și primarul capitalei. „Nu aveți ce căuta în Chișinău, pe străzi” a declarat recent fostul socialist, Ion Ceban, amenințând că că va interzice manifestația într-o postare pe care Facebook a confirmat Europei Libere că a șters-o pentru că a folosit „limbajul urii”.
Între timp, experți juridici au precizat că doar instanța de judecată poate interzice o întrunire și numai dacă aceasta îndeamnă la agresiune, ură naţională, rasială, etnică sau religioasă, sau incită la discriminare, violenţă publică și reprezintă un risc de securitate națională.
Pe parcursul acestui an, au fost înregistrate mai multe cazuri în care politicienii și-au manifestat public atitudinea discriminatorie față de persoane din comunitatea LGBT, a remarcat joi Yan Feldman, președintele Consiliului pentru Egalitate:
„În anul 2021 am avut un an cu alegeri și în perioada alegerilor politicienii vorbesc mult și vorbesc aiurea deseori. Dacă vorbim despre lezarea demnității umane, avem tot spectrul, cum insultă politicienii când pomenesc de sex/gen, orientarea sexuală, originea etnică. Și aici noi am avut și mesaj instigator față de persoanele LGBT”.
În acest context, activiștii pentru drepturile omului au salutat adoptarea un proiect de lege ce sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură. Numai că inițiativa, care a așteptat mai mult de șase ani în legislativ pentru a trece de lectura finală, mai așteaptă acum să fie promulgată de președinta țării, pentru a putea fi pusă în aplicare.
