La votul din 16 aprilie de la Strasbourg (131 pentru, 29 împotrivă, 11 abțineri), în favoarea primirii Kosovo au votat și parlamentari din țări ca România, Spania sau Grecia, care – ca și R. Moldova - nu recunosc statul balcanic proclamat în mod unilateral în 2008.
Împotrivă au votat în mod previzibil mai ales reprezentații Serbiei, țară care încă privește noul stat ca pe o provincie renegată de-a sa și a amenințat că se va retrage din Consiliul European dacă va fi primit Kosovo.
Cei trei parlamentari moldoveni prezenți la dezbatere: Ion Groza, Natalia Davidovici și Andrian Cheptonar, s-au abținut de la vot.
Kosovarii se vor putea plânge la CEDO și cânta la Eurovision
Kosovo a depus cerere de aderare la Consiliul Europei în 2022, după ce principalul aliat al Serbiei, Rusia, a fost exclusă din organizație din cauza invadării Ucrainei – mărind șansele statului balcanic de a fi acceptat.
Acceptarea definitivă a Kosovo în organizație – probabil în luna viitoare – ar fi un succes pentru integrarea mai generală a tinerei țări în structurile internaționale.
Consecințele „practice” ar fi mai multe, mergând de la dreptul kosovarilor de a depune plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), până la cel de a participa la concursul de cântece Eurovision.
La votul din 16 aprilie de la APCE, Kosovo nu doar a fost răsplătit, dar a fost îndemnat să continue reformele, să asigure drepturi minorității sârbe și să facă tot ce poate pentru a avea relații bune cu vecinii.
Argumente „împotrivă”
Într-un recent interviu pentru Europa Liberă, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus că recunoașterea statului Kosovo nu se află pe agenda imediată a resortului său. El a reluat argumentul inițial împotriva acestei recunoașteri, anume că Moldova are ea însăși o regiune separatistă, Transnistria, și nu vrea să încurajeze asemenea secesiuni.
La votul din 16 aprilie din APCE, reprezentantul Ucrainei a votat, totuși, pentru primirea Kosovo, deși Ucraina nu recunoaște acest stat, și tot Ucraina este țara cel mai puțin interesată pe moment să sprijine separatismul: ea nu-și mai controlează cam o cincime de teritoriu, invadat de ruși.
Recent, în marginea unui summit sud-est european la Tirana, unde a fost prezentă și președinta moldoveană Maia Sandu, ambasadorul ucrainean în Albania, Volodimir Șkurov, a spus că recunoașterea Kosovo de către Kiev este doar „o chestiune de timp”.
Argumentul „Nu sprijinim separatismul” l-au folosit din 2008 țările din UE care nu recunosc Kosovo, de pildă Spania cu tendințe separatiste în Catalonia și Țara Bascilor, Ciprul divizat după invazia turcească a părții sale nordice în 1974, dar și Slovacia și România, care au importante minorități etnice maghiare.
În ciuda nerecunoașterii oficiale, unele din țările UE aflate în „opoziție” în ce privește Kosovo, au făcut deja pași practici pentru integrarea lui în comunitatea europeană, de pildă recunoscând pașapoartele emise acolo.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
