În 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei au declarat că Uniunea Sovietică a încetat să existe. 25 de ani mai tîrziu, ne uităm la cîteva momente cheie înăuntrul și înafara Uniunii Sovietice care au precedat destrămarea ei. [traducerea explicațiilor: Lucian Ștefănescu]
Sfîrșitul unui imperiu
13
Ianuarie 1991: în timp ce lituanienii își cer independența, Gorbaciov interzice categoric țărilor baltice să se desprindă de URSS. Tensiunile cresc, și vehiculele blindate urlă pe străzile capitalei lituaniene Vilnius, mascând prezența unui detașament OMON trimis în secret. Treisprezece civili sînt uciși, unul moare din cauza unui infarct, și un kaghebist e ucis din greșeală de unul din colegii săi. O glumă macabră a vremii spune că perestroika (restructurare) lui Gorbaciov s-a transformat în perestrelka (schimb de focuri).
15
August 1991: spectrul războiului civil apare la Moscova, după ce mai mulți ultra-conservatori din KGB și din armată dau o lovitură de stat menită să oprească destrămarea puterii sovietice. Gorbaciov e arestat în timp ce se afla în vacanță în Crimeea, și tancurile înconjoară Casa Albă a parlamentului moscovit, în care se află Elțîn. După ce oamenii ies în stradă, soldații lasă armele jos, și complotul eșuează. În comparație cu Elțîn, Gorbaciov pare să fi pierdut contactul cu realitatea și folosește o limbă de lemn festivistă.
16
Decembrie 1991: Gorbaciov demisionează din funcția de președinte al unei țări care a încetat să mai existe. Laureat al premiului Nobel pentru pace în 1990, mai popular în Occident decît la el acasă, Mihail Gorbaciov a crezut în comunism pînă la capăt, dar reformele pe care le-a pus în mișcare i-au scăpat de sub control.