Kaja Kallas, prim-ministra Estoniei: „Asta este tactica Rusiei, să sperie”
Kaja Kallas a spus că nu se miră deloc că Rusia a dat-o în urmărire, și o ia ca un compliment.
Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a devenit marți primul șef de stat pus de Rusia pe o listă de persoane aflate sub urmărire, fără o acuzație specifică. „Este o practică veche”, a replicat Kallas.
„Decizia Rusiei nu este o surpriză, este încă o dovadă că sprijinul puternic al UE pentru Ucraina este un succes și lovește Rusia” a scris prim-ministra estoniană Kaja Kallas pe platforma de comunicații X (fostul Twitter), după ce Ministerul de Interne de la Moscova a pus-o pe lista sa de persoane date în urmărire, sub acuzații nespecificate.
„Decizia nu mă surprinde, asta este tactica Rusiei dintotdeauna, de a speria lumea”, a mai spus Kallas într-o declarație separată, pe site-ul Președinției de la Tallinn.
Odată cu Kallas, lista rusă de persoane date în urmărire a mai fost lungită marti, 13 februarie, cu numele fostei ministere de Interne a Letoniei, Marija Golubeva, și ale 59 de parlamentari letoni.
„De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor structuri de forță. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare”, a mai scris Kaja Kallas, precizând că va continua sa sprijine Ucraina „cu hotărâre” și să militeze pentru întărirea apărării europene.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că prim-ministra estoniană, secretarul de stat al Estoniei, Taimar Peterkop și Ministrul Culturii lituanian, Simonas Kairys, sunt acuzați de „distrugerea monumentelor soldaților sovietici”, referire la campaniile de îndepărtare a monumentelor ridicate în memoria victoriei Armatei Roșii în cel de al Doilea Război Mondial. În toate cele trei țări baltice, aceste campanii au luat un avânt nou odată cu începerea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei.
În august 2022, Kaja Kallas a anunțat că toate monumentele dedicate soldaților sovietici (la ora respectivă se estima că ar fi vorba de câteva sute) vor fi mutate.
Zaharova vede „naziști”
„Acesta este doar începutul”, a scris pe 13 februarie Zaharova, pe canalul ei de Telegram. „Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism și fascism trebuie urmărite penal.”
Formularea exactă a acuzațiilor, dacă există, nu este cunoscută pentru moment.
Moscova a plasat mai mulți oficiali și generali de rang înalt de la Kiev pe lista sa de persoane date în urmărire de la începutul războiului din Ucraina, dar Kaja Kallas este primul lider străin pus pe această listă, cum remarcă The Guardian.
Întrebat marți de reporteri despre Kallas, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că ea „a comis acte ostile împotriva țării noastre și a memoriei istorice”.
Nostalgicii n-au dispărut
În Estonia, fostă republică sovietică, mutarea sau dezmembrarea monumentelor sovietice este încă o problemă controversată. Cam o treime din populația de 1,3 milioane de oameni sunt etnici ruși.
În august 2022, decizia de a demonta un monument sovietic în orașul Narva, de la granița cu Rusia - tancul T-34, instalat pentru a marca 25 de ani de la victoria în al Doilea Război Mondial, a provocat protestele unor localnici. În 2007, îndepărtarea unei statui din capitala Tallinn, cunoscută sub numele de Soldatul de Bronz, a dus la două nopți de revolte și jaf, urmate de un atac cibernetic major pus de oficialii estoni pe seama Rusiei.
Letonia, care vrea de asemenea să înlăture monumentele sovietice din spațiile publice, a provocat anul trecut furia Moscovei, când a demolat un obelisc de aproape 260 de metri înălțime, ridicat în perioada sovietică.
După invazia Rusiei în Ucraina, țările fostului bloc comunist demolează monumentele sovietice
1/15Monumentul soldaților sovietici din cimitirul Antakalnis, Vilnius, Lituania, în mai 2013. Sculpturile în stil „brutalist” au fost demolate în decembrie 2022, după ce o decizie anterioară a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului a suspendat pentru o vreme lucrările.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
2/15Monumentul comandantului militar țarist, apoi al Armatei Roșii, Nikolai Șcioraș, în centrul Kievului. Monumentul a fost vandalizat în repetate rânduri înainte de a fi demontat la 9 decembrie 2023. În această fotografie din octombrie 2021 se poate vedea piciorul din față înlocuit al calului, după ce piciorul original din bronz fusese tăiat cu fierăstrăul de protestatari necunoscuți.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
3/15Un monument din Brzeg, în sud-estul Poloniei, dedicat „frăției polono-sovietice”, fotografiat în 2017. Partea principală a fost dărâmată pe 24 august - Ziua Independenței Ucrainei - în 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
4/15Un monument din epoca sovietică dedicat „Eliberatorilor Ucrainei" din Ujhorod, în vestul Ucrainei, aproape de granița cu Slovacia. Monumentul a fost dărâmat în noiembrie 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
5/15Monumentul Armatei Sovietice din Sofia, fotografiat în august 2023. Statuile de pe piedestal au fost tăiate în bucăți cu flexul și doborâte la pământ în decembrie 2023. Autoritățile locale au spus că vor restaura statuile și le vor expune public într-un loc nespecificat.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
6/15O fotografie din iunie 2018 a celor două figuri principale ale unui monument din epoca sovietică, numit inițial Monumentul pentru comemorarea reunificării Ucrainei cu Rusia, amplasat în centrul Kievului. Statuile, reprezentând un muncitor rus și ucrainean stând, umăr la umăr, sub o emblemă de stat sovietică, au fost demontate în aprilie 2022. O lună mai târziu, complexul de monumente, care este marcat de un arc mare de titan, a fost redenumit Arcul Eliberării Poporului Ucrainean.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
7/15Un memorial de război sovietic din Daugavpils, Letonia, fotografiat în 2013. Din cauza protestelor violente, zeci de persoane din orașul cu populație majoritar etnică rusă au fost reținute de poliție în timpul demolării monumentului, în octombrie 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
8/15Un tanc sovietic T-34/85 în Narva, la granița Estoniei cu Rusia, fotografiat în mai 2022. Monumentul, dedicat Armatei Roșiii care a cucerit orașul Narva de la naziști în 1944, a fost dat jos de pe postament și dus la un muzeu local în august 2022. O lună mai târziu, autoritățile ruse au ridicat un monument aproape identic la Ivangorod, pe malul o
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
9/15O statuie a pilotului de încercare sovietic Valeri Cikalov la Kiev, într-o fotografie nedatată. Monumentul a fost îndepărtat în februarie 2023.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
10/15Monumente sovietice au fost sau sunt și în țări care n-au trecut prin comunism. Bustul liderului sovietic Vladimir Ilici Lenin din Turku, Finlanda, fotografiat în 2018. El este un cadou făcut în 1977 de orașul Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), înfrățit pe atunci cu Turku. În aprilie 2022, monumentul a fost îndepărtat, dar în octombrie 2023 un tribunal a decis că îndepărtarea a fost ilegală, ceea ce creează posibilitatea revenirii lui Lenin pe soclu, la locul respectiv.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
11/15Monumentul din Riga dedicat eliberatorilor Letoniei sovietice de invadatorii naziști. Obeliscul de 79 de metri înălțime din centrul complexului a fost dărâmat în august 2022. Parcul a fost redeschis în noiembrie 2023, după o amplă remodelare în urma căreia au fost amenajate un skate park și alei de promenadă.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
12/15Monumentul Apărătorilor din Liepaja, în vestul Letoniei, fotografiat în septembrie 2022. Statuia, supranumită „Grenadierul”, înfățișa un muncitor care lupta împotriva invaziei naziste din 1941 în Letonia, alături de un marinar și un cadru sanitar sovietic. Monumentul a fost demontat în octombrie 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
13/15Monumentul dedicat eliberatorilor din Rezekne, în estul Letoniei, fotografiat în 2011. Soldatul, poreclit „Alioșa”, a fost îndepărtat în noiembrie 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
14/15Monumentul dedicat comandantului militar sovietic Nikolai Vatutin din centrul Kievului. Statuia a fost îndepărtată în februarie 2023.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
15/15În localitatea Kotka este îndepărtat ultimul bust al lui Lenin expus în public în Finlanda, în octombrie 2022.
Din februarie 2022, de când Kremlinul a lansat războiul pe scară largă împotriva Ucrainei, zeci de monumente din epoca sovietică au fost demolate în întreaga Europă, ca răspuns direct la invazie. Iată cum arătau câteva dintre cele mai semnificative monumente, înainte de a fi îndepărtate.
Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.
