„Decizia Rusiei nu este o surpriză, este încă o dovadă că sprijinul puternic al UE pentru Ucraina este un succes și lovește Rusia” a scris prim-ministra estoniană Kaja Kallas pe platforma de comunicații X (fostul Twitter), după ce Ministerul de Interne de la Moscova a pus-o pe lista sa de persoane date în urmărire, sub acuzații nespecificate.
„Decizia nu mă surprinde, asta este tactica Rusiei dintotdeauna, de a speria lumea”, a mai spus Kallas într-o declarație separată, pe site-ul Președinției de la Tallinn.
Odată cu Kallas, lista rusă de persoane date în urmărire a mai fost lungită marti, 13 februarie, cu numele fostei ministere de Interne a Letoniei, Marija Golubeva, și ale 59 de parlamentari letoni.
„De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor structuri de forță. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare”, a mai scris Kaja Kallas, precizând că va continua sa sprijine Ucraina „cu hotărâre” și să militeze pentru întărirea apărării europene.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că prim-ministra estoniană, secretarul de stat al Estoniei, Taimar Peterkop și Ministrul Culturii lituanian, Simonas Kairys, sunt acuzați de „distrugerea monumentelor soldaților sovietici”, referire la campaniile de îndepărtare a monumentelor ridicate în memoria victoriei Armatei Roșii în cel de al Doilea Război Mondial. În toate cele trei țări baltice, aceste campanii au luat un avânt nou odată cu începerea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei.
În august 2022, Kaja Kallas a anunțat că toate monumentele dedicate soldaților sovietici (la ora respectivă se estima că ar fi vorba de câteva sute) vor fi mutate.
Zaharova vede „naziști”
„Acesta este doar începutul”, a scris pe 13 februarie Zaharova, pe canalul ei de Telegram. „Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism și fascism trebuie urmărite penal.”
Formularea exactă a acuzațiilor, dacă există, nu este cunoscută pentru moment.
Moscova a plasat mai mulți oficiali și generali de rang înalt de la Kiev pe lista sa de persoane date în urmărire de la începutul războiului din Ucraina, dar Kaja Kallas este primul lider străin pus pe această listă, cum remarcă The Guardian.
Întrebat marți de reporteri despre Kallas, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că ea „a comis acte ostile împotriva țării noastre și a memoriei istorice”.
Nostalgicii n-au dispărut
În Estonia, fostă republică sovietică, mutarea sau dezmembrarea monumentelor sovietice este încă o problemă controversată. Cam o treime din populația de 1,3 milioane de oameni sunt etnici ruși.
În august 2022, decizia de a demonta un monument sovietic în orașul Narva, de la granița cu Rusia - tancul T-34, instalat pentru a marca 25 de ani de la victoria în al Doilea Război Mondial, a provocat protestele unor localnici. În 2007, îndepărtarea unei statui din capitala Tallinn, cunoscută sub numele de Soldatul de Bronz, a dus la două nopți de revolte și jaf, urmate de un atac cibernetic major pus de oficialii estoni pe seama Rusiei.
Letonia, care vrea de asemenea să înlăture monumentele sovietice din spațiile publice, a provocat anul trecut furia Moscovei, când a demolat un obelisc de aproape 260 de metri înălțime, ridicat în perioada sovietică.
După invazia Rusiei în Ucraina, țările fostului bloc comunist demolează monumentele sovietice
