Săptămâna se încheie, în presă, pe fundalul scandalului de corupție în favoarea Qatarului din Parlamentul European, care a zdruncinat Bruxelles-ul, dar și cu lunga listă de probleme aflate pe agenda summitului european de joi 15 decembrie, ținut în «capitala Europei» și care s-a încheiat, aproape miraculos, într-o singură zi, prin adoptarea unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei.
Tot așa, un mult amânat pachet de ajutoare pentru Ucraina de 18 miliarde de euro a fost aprobat, în sfârșit, cum a confirmat-o de îndată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, imediat după încheierea reuniunii liderilor UE, pachet de sancțiuni votat de cei 27 “în unanimitate”, cum o notează site-ul Euronews.
În paralel cu summitul celor 27, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care marea foamete orchestrată de Stalin în Ucraina — cunoscută sub numele de Holodomor — este de acum calificată drept «genocid». Este vorba despre o tentativă de exterminare a națiunii ucrainene, iar rezoluția Parlamentului European a fost anunțată de îndată pe Twitter de unul din promotorii proiectului, europarlamentarul și fost ministru de externe al Poloniei Radoslaw Sikorski.
Summitul UE de la Bruxelles a venit la o zi după ce Volodimir Zelenski a ținut un discurs — prin video — în Parlamentul European, în timp ce “bravul popor al Ucrainei” a primit Premiul Saharov pe anul 2022, cel mai important premiu al UE acordat pentru drepturile omului. În discursul său de miercuri de la Strasbourg, Zelenski a cerut Europei să continue să tragă Rusia la răspundere.
«Dacă vreți Schengen — ridicați un zid!»
Cum o rezumă site-ul Politico, s-a mai discutat joi la Bruxelles și despre Schengen, iar liderul bulgar Rumen Radev a îndemnat celelalte state membre să includă țara sa în spațiul Schengen.s
„Suntem foarte hotărâți să asigurăm securitatea graniței Europei”, a insistat el, subliniind (cum a scris-o întreaga presă bulgară) că „trei ofițeri bulgari din poliția de frontieră au murit deja protejând frontiera externă a UE”.
Dar Austria nu s-a lăsat înduplecată. Viena a blocat recent intrarea Bulgariei și României în zona de liberă călătorie a Europei. Cancelarul austriac Karl Nehammer i-a răspuns imediat bulgarului Radev. Soluția lui: nu Schengen fără un gard.
„Este nevoie de un gard în Bulgaria”, a spus el, finanțat cu bani UE (ceva ce Bruxelles refuză cu îndârjire să facă, imaginea unui zid în marginea Europei evocând o altă epocă, cea a “Cortinei de Fier”).
Pot oare ucrainenii lovi Moscova?
Cele două publicații politico-satirice franceze, Le Canard enchaîné și Charlie Hebdo, oferă în numărul lor de săptămâna aceasta (doar în ediția pe hârtie) câte o analiză a situației din Ucraina, dar și din Rusia.
Charlie Hebdo scrie și despre ofensiva Kievului asupra bisericii ortodoxe ruse, care poate fi un inamic din interior, și atrage atenția asupra riscului adus de asemenea acțiuni, care pot da apă la moară propagandei Kremlinului, permițându-i să-l prezinte pe Zelenski drept un «distrugător al creștinismului, pentru că e un evreu aliat cu Occidentul».
La rândul său, Le Canard enchaîné, publicația franceză care este cel mai bine introdusă în mediile militare și ale serviciilor secrete, se întreabă «dacă Moscova ar putea fi următoarea țintă a ucrainenilor». Le Canard (una din puținele publicații din lume care funcționează prosper doar prin vânzările ziarului pe hârtie, fără publicitate sau un site internet funcțional) se ocupă, pornind de la informații primite din partea marelui stat major francez, de felul în care ucrainenii au modificat o serie de avioane sovietice de tip Tu-14, unele datând chiar din 1974, pentru a le face să zboare fără pilot chiar și 1000 de km, purtând 100 de kg de explozibili, ceea ce înseamnă că, teoretic, asemenea avioane ar putea să izbească Kremlinul.
Dar, desigur, trebuie avute în vedere și reticențele Washingtonului față de un asemenea tip de acțiuni.
„Această grevă a personalului medical mă afectează, dar sunt cu totul alături de ei”
În Marea Britanie, în acest timp, continuă greva fără precedent a asistenților medicali, femei și bărbați (nurses), care implică circa 100.000 din sistemul medical Britanic (NHS). E doar una din lungul lanț de greve care riscă să paralizeze Anglia de-a lungul întregii ierni.
Cum o spune un comentariu în The Guardian, “Această grevă a personalului medical îmi poate afecta tratamentul, dar sunt cu totul alături de ei”.
La fel: “Suntem cu voi”, anunță tabloidul de stânga Daily Mirror.
După zeci de ani de „depolitizare” a muncii, vântul pare să se întoarcă în sfârșit peste Canalul Mânecii, se entuziasmează New Statesman. „În decembrie sunt planificate mai mult de un milion de zile de grevă cumulate, printre lucrătorii feroviari, lucrătorii poștali și poliția de frontieră, printre alții. Ceva nemaiauzit din 1989.”
«Jurnalul fericirii» și «hedonofobia» în Courrier International
Săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole din presa de pe întreaga planetă, își dedică ultimul număr pe anul acesta «fericirii».
În acest număr de sfârșit de an, revista a căutat să ne facă să ne reconectăm cu o anumită formă de „lejeritate” strângând din presa străină rețete pentru o viață (ceva) mai fericită.
Cum să nu cedezi „solastalgiei” și dimpotrivă să favorizezi „simbioza”, două neologisme inventate de filosoful australian Glenn Albrecht pentru a vorbi despre schimbările climatice. Prima se referă la stresul cauzat de o modificare a mediului nostru sau de dispariția unui loc care ne-a oferit confort și plăcere; al doilea, mai blând, a explicat Albrecht în The Conversation, evocă faptul de a „reflecta și de a lucra în colaborare cu ceilalți, pentru a ne reconecta cu viața”.
Aceasta nu este, totuși, o poruncă să fii fericit, ca într-un fel de sectă a teroriștilor fericirii obligatorii. Pur și simplu, ni se oferă un dosar de sfârșit de an din presa străină a ultimelor săptămâni despre cum putem depăși morocănoșenia actuală.
Confruntată cu temeri difuze care se exprimă din ce în ce mai mult în Germania, revista Stern a mers astfel să-i întâlnească pe cei care se ocupă de spaimele altora, în locuri atât de variate precum o biserică, un centru de donații alimentare sau o platformă de metrou. Simțim că suntem încă departe de lejeritate, dar foarte aproape de o formă de rezistență.
În Quebec, bilunara revistă L'Actualité își dedică coperta ultimului număr optimismului, cheia de boltă a fericirii, potrivit revistei, care explică cum „poți învăța să vezi viața pe partea bună”.
În sfârșit, în Statele Unite, în The Atlantic, un editorialist specializat în fericire (pe care o predă la Harvard), ne invită să ne inspirăm din Seneca pentru a aprecia mai bine viața modernă. Filosoful roman nu a avut o viață ușoară, explică Arthur Brooks, însă a tras lecții din asta, compilate în tratatul său Despre viața fericită, din care The Atlantic publică un rezumat savant, intitulat “Unsprezece soluții ale anticilor pentru nefericirea noastră modernă” (cu totul altceva decât fadele sfaturi ale unuia ca Jordan Peterson).
Celții nu există
Marele scriitor englez G. K. Chesterton râdea deja, cândva prin perioada interbelică a sec. XX, de celtofilia, sau celtopatia, unora din compatrioții săi. Săptămâna aceasta, tot Courrier International preia din revista Britanică New Statesman un articol feroce despre obsesia identitară a multor britanici cu celții.
Articolul este important deoarece își găsește o paralelă în obsesia multor români cu “dacii” (sau a bulgarilor cu “tracii”, a maghiarilor cu “hunii” etc.). Verdictul, foarte provocator, în New Statesman, este simplu și este anunțat de la începutul articolului: — «Nu există celți. Nu a existat niciodată un asemenea popor. Nu a existat o națiune, un popor, un teritoriu sau un trib care să vorbească limbi “celtice”.»
Ca și “dacii”, “celții” sunt un mit romantic. Presupune că oameni vorbind limbi apropiate au constituit odinioară un singur popor.
Asta, subliniază articolul, pentru a răspunde obsesiei celor din Scoția, Cornwall sau Țara Galilor (Wales) că ei nu ar fi englezi.
Cum o rezumă cu brutalitate un antropolog citat în articol, Malcolm Chapman: «celții sunt un popor inventat pentru a umple un vid cronologic».
