Monica Babuc: Născută la 29 martie 1964 în satul Bardar, raionul Hâncești (actualmente Ialoveni). Istoric. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chișinău în 1986, iar ulterior studiile postuniversitare la Moscova, la catedra de științe politice a Universității de Stat M.V. Lomonosov, în 1990. A muncit circa doi ani lector universitar la Universitatea de Stat din Chișinău, după care a fost invitată de profesorul Alexandru Moșanu, primul Președinte al Parlamentului Republicii Moldova independente, în calitate de consilier în cabinetul acestuia.
Până în 2001 a muncit în Parlament în Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass media în calitate de consultant în probleme de educație.
În 2001, în urma venirii la putere a Partidului Comunist și a epurării de cadre operate în secretariatul Parlamentului, a fost eliberată din funcție și a muncit până în 2005 în calitate de șefă a serviciului resurse umane a Filialei Chișinău a BEM.
Din 2005 revine în Parlament și muncește în cadrul legislativului până în 2013 consecutiv în calitate de consilier al Vicepreședintelui Parlamentului, iar ulterior și al Președintelui Parlamentului.
În 2013 este numită Ministru al Culturii din partea Partidului Democrat din Moldova și exercită acest mandat pe parcursul a 6 ani, preluând din 2017, paralel, două ministere care sunt absorbite de Ministerul Culturii: Ministerul Educației și Ministerul Tineretului și Sportului și devenind Ministru al Educației, Culturii și Cercetării. Mandat încheiat în iunie 2019.
Din iunie 2019 este deputat în Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova.
Luni
Ziua a început cu o ploaie rece care rezona cumva perfect cu incertitudinea pe care a introdus-o în cotidianul nostru starea de urgență declarată conform recentei Hotărâri a Parlamentului pentru 2 luni. Interdicție la plimbări prin parcuri, teatre și săli de concerte închise, totodată liber la mall-uri, piețe, transport public și localuri. Interdicție de a ieși fără motiv de urgență între orele 23 și 05... Decesele se mențin la cifra peste 40. Infectările depășesc mia. Totuși, lumea vorbește că starea de urgență nu va schimba nimic pentru că deciziile luate în raport cu ea sunt ambiguii și lipsite de logică. Între timp, rămânem țara cu unul din cele mai mici procente de vaccinare a populației - 1,5, iar starea de lucruri cu aducerea vaccinurilor în Republica Moldova este departe de a fi optimistă: marii producători ne-au declarat că pot livra serurile lor doar începând cu anul viitor, cele 180 de mii de doze promise de Rusia deocamdată atârnă în suspans. Liderul socialist, care își anunțase ca și realizat obiectivul Sputnic V în Moldova, declară că este în căutare de avion... O țară tristă plină de humor, vorba clasicului.
Suntem pe cont propriu. Între timp, mulți dintre cei care au cetățenie română profită de posibilitatea de a fi vaccinați în România. Excepțională oferta fraților noștri, pe lângă cele 200 mii de doze de vaccin anti-Covid promise Republicii Moldova. Mă gândesc însă că oferta ar fi putut fi de-a dreptul istorică, dacă se reușea cumva includerea în limitele ei a tuturor cetățenilor Republicii Moldova! Oricum, trăiesc un sentiment de profundă recunoștință și gratitudine pentru România, căci vorba cântecului: La frați nu se pun hotare!
Merg de dimineaţă pe câteva ore la biroul din Parlament, fără să-mi dau seama cum funcționează angajații în perioada stării de urgență. Constat că și ei nu înțeleg foarte clar cum urmează să muncească. Trec după masă pe la sediul PDM, pe Tighina 32, și discut despre actualitate cu Președintele Filip. Nimeni din noi nu știe dacă Parlamentul va lucra în această săptămână...
Merg împreună cu un coleg de fracțiune la un alt coleg de partid cu care nu ne-am văzut demult. Este medic, foarte implicat în combaterea pandemiei, ne bucurăm să-l vedem sănătos și bine dispus și dedicat pe vechi echipei Partidului Democrat și obiectivelor noastre.
În drum spre casă trec pe la brutăria lui Dorin Mereuță, un mic atelier artizanal în care se coace o pâine deosebită, din făină integrală pe bază de maia, și mă bucur că reușesc să procur ultima pâine de secară: de obicei, la ora aceasta toată pâinea e vândută. „Am păstrat-o pentru Dumneavoastră, dna Monica” - îmi zice tânăra vânzătoare și zâmbește. Eh, nu a fost un noroc, deci, ci atenția unor oameni calzi care mă percep ca clientă fidelă. Gesturi simple care mi-au încălzit întotdeauna sufletul.
Acasă am cinat cu soțul, făcând schimb de povești de peste zi. Noroc de calmul și suportul său, care îmi face bine întotdeauna. Unde mai pui că închei ziua cu o operațiune de îngrijire a orhideelor mele, care tocmai au înflorit copios: roz, violete, albe, galbene-lămâie și galbene-pai, ba chiar și una oranj, mă fac fiu nespus de mândră de mica mea grădină și-mi dau o stare de armonie sufletească. Căci, nu-i așa, frumosul va salva, totuși, lumea?...
Marți
Ziua începe cu o ședință de scurtă durată la partid cu Președintele Filip și mai mulți colegi de fracțiune. Stabilim căi de comunicare cu colegii din teritoriu pe perioada stării de urgență. Merg apoi la biroul din Parlament unde am mai multe lucruri de făcut. Consult agenda complexă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la ședința căreia urmează să particip în curând. Notez chestiunile de interes și eventualele mele intervenții și întrebări. Constat o prezență impresionantă la această ședință a liderilor europeni: cancelarul german Angela Merkel, Președintele Parlamentului European David Sassoli și alţii. Este întotdeauna edificator să-i asculţi în direct, contactul pe viu conturează mai clar profilul omului politic și poziția sa în raport cu un subiect sau altul. Mă bucur că la aceasta sesiune a APCE va participa și Președintele RM, dna Maia Sandu.
Găsesc în poșta electronica adresarea Asociației Obștești „Viață fără leucemie” în care deputații sunt rugați să contribuie la achiziţionarea unui aparat performant de diagnostic precoce a acestei maladii grave. Aparatul costă peste 200 de mii de euro. Duc banii la contabilitate dar mă gândesc cu tristețe la cât de lungă poate fi perioada în care va fi acumulată suma necesară. Sunt convinsă în același context că trebuie să reușim să prioritizăm necesitățile sistemului nostru de sănătate, în special în contextul pandemiei, dar nu numai. Îmi amintesc de modul în care funcționează, de exemplu, același sistem în Israel, țară care a produs asupra mea o impresie de neuitat în cadrul unei vizite din mandatul ministerial. La un număr de spitale de trei ori mai mic decât în Republica Moldova, Israelul este pe primul loc la capitolul vaccinare a populației contra Covid și are o medicină performantă care asigură tratarea cu succes a celor mai dificile maladii. Avem de la cine învăța. Doar dacă am face-o mai repede.
Seară în familie cu bucuriile, dar și grijile ei: dor și neliniște pentru fiica noastră care studiază la master în Japonia și pe care, din cauza pandemiei, n-am văzut-o mai mult de un an... Griji mari pentru părinții noștri trecuți de 80 de ani: cum să-i protejăm mai bine și să reușim să-i vaccinăm?... Toate se rezumă acum la pandemie. Viața s-a schimbat... Neschimbată e plăcerea muzicii bune și a lecturilor: azi e „Bestiariumul” „Zdubilor” și Matei Vișniec cu piesele sale scurte „Imaginează-ți că ești Dumnezeu”.
Miercuri
De dimineață sunt audieri la Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass media într-un subiect interesant și de actualitate: Asociația Obștească „Homeschooling” a solicitat discutarea unei eventuale modificări a Codului Educației în vederea introducerii în cadrul acestuia a prevederilor ce țin de învățământul la domiciliu. Participanții la discuția on-line, printre ei conducătorii Asociației Diana Chicu și Vlad Gurdiga, părinți, pedagogi și psihologi, susținători și promotori ai ideii de învățământ la domiciliu, reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și deputații prezenți au dezbătut subiectul respectiv prin prisma unor considerente speciale care țin de cerințele sporite față de calitatea studiilor copiilor, lărgirea cercului de pedagogi din țară și de peste hotare care ar putea să le ofere serviciile lor educaționale on-line, arondarea pentru susținerea unor evaluări la școli de prestigiu din lume, etc. Discuția s-a desfășurat deseori în contradictoriu. Este cert că autoritatea publică centrală din domeniu – Ministerul - încă nu este gata să accepte ideea. Totodată, modificările solicitate în legislație încă nu sunt suficient de bine argumentate și trebuie elaborate minuțios cu evitarea tuturor riscurilor. Am decis să continuăm discuția!
L-am revăzut apoi cu bucurie pe Academicianul, Ambasadorul și omul de cultură, dl Aurelian Dănilă, cu care stabilisem de ceva timp o întâlnire pentru ca să discutăm asupra situației oamenilor de cultură în pandemie. Aceştia se confruntă cu o criză fără precedent în activitatea lor: lipsiți mai mult de un an de scenă, de publicul spectator și de activitatea profesională în care majoritatea din ei a investit aproape o viață: oamenii de artă învață meserie din fragedă copilărie și exersează non-stop pe întreg parcursul vieții pentru a-și menține forma de creație. Ce înseamnă pentru ei o inactivitate sau o activitate trunchiată nu e greu de înțeles - sunt dezamăgiți, sunt derutați, le dau târcoale gândurile despre aceea că ar trebui să-și schimbe îndeletnicirea... Vorbim despre necesitatea elaborării unor măsuri de protecție asigurate de stat pentru artiști, dar și despre situația nefavorabilă de la Academia de Muzică, Teatru și Artă Plastică care s-a pomenit într-un impas financiar. Se calcă din nou pe aceiași greblă - insuficiența capacității manageriale în instituțiile de cultură. Încerc să cunosc detalii discutând și cu responsabilii de la Ministerul de resort. Trebuie sa ajutăm la soluționarea acestor probleme.
După masă, o vizită scurtă la Ialoveni și o întâlnire cu câțiva membri din conducerea organizației teritoriale a PDM din acest raion. Respectăm măsurile de protecție de rigoare și discutăm despre starea de lucruri în Consiliul raional unde avem 7 consilieri, despre situația din localitățile în care avem primari de la Partidul Democrat și despre actualitatea politică națională. Colegii se arată dezamăgiți de prestația conducerii țării - nu au certitudine nici cu protejarea cetățenilor împotriva Covid-19 nici în ceea ce privește finanțarea proiectelor de interes social major: drumuri, apeduct, canalizare, investiții capitale. Sunt atenți la mesajele pe care le transmitem in mass media, constată cu satisfacție că am devenit mai activi.
Seara, la întoarcere în Chișinău particip la emisiunea moderată de tânărul Vlad Bilețchi la 10 TV. Este 7 aprilie, vorbim mult despre evenimentele dramatice din această zi din 2009, despre lipsa până azi a unor concluzii clare despre protestele anticomuniste pașnice, care au degenerat sub influența unor forțe oculte în proteste violente, soldate cu victime omenești și distrugerea a două edificii ale puterii de stat. Vorbim despre pandemie și ajutorul frățesc al României, despre eventualitatea alegerilor anticipate dar și despre opțiunea PDM în acest sens, care se rezumă la găsirea în Parlament a unei soluții de constituire a unei platforme largi constituită din PDM, PAS, PPDA, și PSRM care ar determina instalarea unui guvern-anticriză cu mandat limitat, menit să asigure lupta eficientă cu pandemia, ajutorarea păturilor socialmente vulnerabile, deblocarea finanțării externe și pregătirea alegerilor anticipate în toamnă. Limitele temporale pentru anticipate corespund cu cele înaintate de alte partide politice, dar pe lângă acestea sunt asigurate securitatea cetățenilor și a statului. În final, întrebarea-cheie: dacă aș fi de acord cu redenumirea străzii Pușkin în strada Nicolae Dabija? Nu sunt! Și sunt ferm convinsă că nici ilustrul nostru Poet, scriitor și Om al cetății nu ar fi fost! Nicolae Dabija a fost un distins Om de cultură, un intelectual pentru care valorile culturale și cele general-umane erau foarte importante. Și el nu și-ar fi dorit, sunt sigură, cunoscându-l personal, zic nu și-ar fi dorit eternizarea numelui său din contul umilirii unui poet de geniu rus, care a lăsat urme ale prezenței și creației sale la Chișinău. Nicolae Dabija, opera și toată truda sa pentru revenirea la valorile noastre naționale și propășirea Neamului merită cu siguranță ca una din străzile centrale să-i poarte numele. dar acest lucru trebuie făcut în stilul lui Dabija: frumos și cu demnitate!
Joi
Ziua începe cu activități la birou la Parlament. Trec în revistă ideile privind noi inițiative legislative. Aflu că urmează să se întrunească Biroul Permanent al Parlamentului și conchid că urmează, prin urmare, să avem în curând și ședință plenară. Surpriză! Așa și este. Președintele Filip ne anunță în grupul de pe viber al Fracțiunii că ședința va avea loc vineri. În ordinea de zi figurează circa 20 de proiecte, dar marea majoritate dintre ele au o pronunțată tentă populistă, fapt care denotă că mergem încet dar sigur către anticipate. Cireașa de pe tort o constituie includerea de către fracțiunea PSRM a proiectului de lege privind anularea așa-numitei legi a miliardului. Declarat recent neconstituțional de către Curtea Constituțională pe motive de încălcare de procedură, proiectul este reîntors repetat în plen, în încercarea de a-l anula și a induce cetățenilor iluzia că li se ia de pe umeri o povară. O altă chestiune de urgență este considerată crearea Comisiei de anchetă privind răpirea ex-judecătorului ucrainean Ceaus și transportarea lui forțată în Ucraina cu traversarea ilegală a frontierei RM. Urmează pregătirea chestiunilor anunțate în agenda plenului Parlamentului.
Seara mergem într-o vizită rapidă la mama, la Bardar. Trebuie să-i duc medicamente și câte ceva din produsele alimentare, căci nu prea iese din curte cu restricțiile. Ne întâmpină bucuroasă și noi ne bucurăm să o vedem preocupată de grijile primăverii, de grădina ei cu flori, dar și de activitățile sale zilnice - gătitul, urmărirea actualităților la radio și TV, însemnările zilnice, menajul, lecturile. Îmi spune bucuroasă că a finalizat cu plăcere „Fabulele moderne” ale Tatianei Țîbuleac și că ar mai vrea să citească din această autoare. Grădina mamei e plină de narcise galbene superbe și zambile albe parfumate. Iar cei trei copaci de corn altoit s-au acoperit și ei de puzderia de flori aromitoare, mirosul cărora pătrunde chiar și prin mască. Nu știu ce poate să-mi aducă mai multă fericire decât acest tablou minunat și mama optimistă și bine dispusă!
Vineri
Închei săptămâna cu o zi plină la Parlament. La 9.00 ne-am întrunit în ședința fracţiunii PDM și am dezbătut toate proiectele de pe ordinea de zi. Am decis să susținem ca de fiecare dată proiectele utile, cum ar fi cel al Guvernului cu privire la activitate a GAL-urilor - grupurilor de acțiune locală. Dar am criticat aspru și nu am susținut proiectele populiste, precum anularea Legii miliardului, care pune într-o situație și mai dificilă bugetul de stat și perspectivele de dezvoltare a RM. Am urmărit iarăși cu tristețe perindarea la tribuna centrală a Parlamentului a multor vorbitori înflăcărați, în special a celor care sunt pomeniți în raportul Kroll ca și figuranți în furtul miliardului, și m-am gândit ce paradox diabolic este ca acești oameni să pretindă în continuare să participe la conducerea țării noastre. Tupeul lor nu are limite, o fi pentru că au destui bani și televiziuni ca să-și promoveze pretinsele obiective politice? Or, mai degrabă, pentru că avem un electorat necăjit și manipulat?.. Și una, și alta! Cert însă este că forțele politice sănătoase ar trebui măcar în ceasul al doisprezecelea să găsească forță și capacitate de a contracara aceste încercări lugubre.
La final de zi, o întâlnire în birou cu Liliana Popușoi, redactor-șef la revista „Moldova”, cea pe care cu eforturi mari am reușit nu doar să o păstrăm ca revistă națională de cultură la Ministerul Culturii, dar și să-i dăm un suflu nou prin atragerea în calitate de autori a numelor mari din literatura și arta noastră: Mircea V. Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Maria Șleahtițchi, Simion Zamșa, Mihai Potârniche și atâția alții! Revista ne bucură ochiul nu doar prin conținuturi, dar și printr-o aleasă ținută grafică. Azi, din păcate, este la o răspântie: trecută la Biblioteca Națională, nu este finanțată de 7 luni, din motive absolut neclare, și asupra ei stă atârnată sabia lui Damocles. Intrăm și în această luptă, deci. A câta e oare?)....
Sâmbătă
Ziua începe cu soare frumos și un cer senin. Primăvara din acest an se lasă aşteptată și semnele ei sunt de aceea și mai prețuite.
Weekend-ul este marcat de o aniversare: Pavel Filip, Preşedintele PDM, face azi 55 de ani! Dis-de-dimineaţă, pe grupurile de comunicare telefonice ale partidului nu contenesc să vină mesajele de felicitare. Chiar dacă este cumva o cutumă, sunt sigură că cuvintele calde care îi sunt adresate dlui Filip sunt sincere! Îl cunosc de peste 12 ani, am lucrat în Guvernul condus de Pavel Filip în calitate de Prim Ministru, suntem prieteni și colegi, am împărtășit în toată această perioadă bucurii și necazuri ale comunităţii noastre, dar și ale vieţii publice de la noi. Sunt absolut sigură că Republica Moldova a avut foarte puțini oameni de stat ca Pavel Filip: dotat cu o inteligență aparte, foarte muncitor și dedicat, modest și omenos, exemplu de lider profesionist, respectat de oameni pentru rezultatele muncii sale și atitudine față de ei. Sunt sigură și că Partidul Democrat, trecut prin criza anului 2019, a putut supravieţui atacurilor furibunde ale neprietenilor doar datorita înțelepciunii și răbdării sale proverbiale.
La mulţi ani, dle Preşedinte!
La mulţi ani, Dle Prim Ministru!
La mulţi ani, draga Pavel!
Totul este încă înainte!