Linkuri accesibilitate

Jana Costachi: Crăciun blând și fericit, Oameni frumoși


 Jana Costachi
Jana Costachi

Jurnal Săptămânal la Europa Liberă cu Jana Costachi, expertă în domeniul politicilor sociale.

Născută la 16 octombrie 1966 in Hâncești. Studii doctorale. 15 ani de experiență în domeniul politicilor sociale. A fost Secretar de stat/ Vice Ministrul Muncii, Protecție Sociale și a Familiei 1998/1999/ Guvernul Ion Sturza. Coordonator de programe la nivel național și internațional în domeniul migrație, relațiilor de muncă, munca copiilor, trafic de ființe umane etc

Luni

În cea de a 10-a zi până pleacă anul 2020, cel de al 10-lea gând de mulțumire pentru lecțiile învățate în 2020. În Solstițiul de iarnă aleg să văd Ziua/ chiar dacă cea mai scurtă/și nu Noaptea/cea mai lungă/. Cea dintâi a fost Lumina. Există doar lumină. Întunericul este lipsa de lumină. Întunericul nu ar exista, daca ar fi lumină. Dintotdeauna ai știut că noaptea se risipește când întra lumina. Nu pui asta la îndoială. Alt adevăr nu există. Ce ar fi să crezi la fel și despre emoțiile tale? Neliniștea este doar lipsa de Liniște. Pentru că cea dintâi a fost Liniștea. Neîncrederea este lipsa de Încredere. Neîncrederea este temporară. Ca și lipsa acesteia. Pentru că cea dintâi a fost Încrederea.

Nefericirea este lipsa de Fericire. La fel de temporară această nefericire, ca și lipsa ei. Pe când fericirea este în afara timpului. Pentru că cea dintâi a fost Fericirea. Nemulțumirea este lipsa de Mulțumire. Și ea, nemulțumirea, la fel de temporară ca și lipsa ei. Cea dintâi a fost Mulțumirea. Alt fel nu poate fi.

Orice lipsă este temporară și contextuală. Trece. Se risipește. Ca și noaptea sub puterea luminii. Pentru că cea dintâi a fost Lumina. Alt fel nu poate fi. De ce să alegi atunci lipsurile ca și ceva ce te pot defini. Alege abundenta. Este atât de simplu să alegi pentru tine cea ce ai fost tu cea dintâi. Și cea ce ai avut chiar din clipa când ai venit în aceasta lume-fericirea, liniștea, încrederea, mulțumirea. Fa doar un pas spre tine cu mult curaj și determinare și altarul sufletului tău se va umple de lumină.

Gratitudinea mea se îndreaptă spre toți Oamenii Soarelui. Oamenii pozitivi care știu că orice lipsă este temporară. De aia aleg să semene și să culeagă cea ce există mereu. Adică cea ce a fost dintâi.

Lumina. Fericirea. Mulțumirea. Încrederea. Liniștea...

Marți

În cea de a 9-a zi până pleacă 2020, cel de al 9-lea gând de mulțumire pentru lecțiile învățate în 2020. Viața ta este mașina la volanul căreia ești chiar tu. Cine altul să fie? Cochetă și elegantă, stăpână a volanului, gonești prin viață, având mereu în fața roșu, galben, verde. Culori și emoții. Emoții și culori. Și un GPS/busolă/. A sufletului, probabil, care tace dacă mașina ta urmează drumul tău. Îndată ce ai deviat de la drumul tău, GPS-ul devine vocal și începe să te scoată din minți cu mesajul insistent ' Ați deviat de la traseu. Virați. Ați deviat. Virați.' Si nu se mai potolește. Poate o zi. Sau un an. Sau zece. Până când nu te potolești și tu.

Roșu. Ai în față semaforul cu lumina Roșu. Stop. Gata. Te-ai oprit. Obosită. Înțelegi că Roșul îți stârnește emoții contrariate. Dragoste? Război? Lupți? Fugi? Toate rolurile tale sociale trosnesc din toate încheieturile. Efortul, studiile, munca, cariera, etc îți par inutile. Și străine. Viața ta parcă nu mai este a ta.

Te simți un Pom de Crăciun încovoiat de povara jucăriilor care ți le-a atârnat pe tine ego-ul fals în acest drum. Al tău și nu chiar al tău. Cauți lădițe cu vise. Dai înapoi, filă după filă, zile, ani, decenii, răscolind în suflet acel ceva, care să te inspire, să te reconecteze cu drumul tău. Cobori din mașină și decuplezi remorca cu toate care le-ai adunat ,dar care nu- ti mai folosesc la nimic.

Ești atentă la semne, emoții, oameni. Și visul tău, uitat într-o lădița, iți întra în casa. Nu ai cum sa nu-l recunoști. Blând. Vesel. Jucăuș. Așa cum ai devenit și tu.

Îți pui rochie nouă. Îți schimbi și pantofii. Elegantă și ușoară prinzi cu toată determinarea volanul mașinii tale. A vieții tale.

Știi ce ai de făcut. Și mereu ai știut. Nu regreți anii trecuți. Și nici nu-i consideri pierduți. Totul a fost așa cum a trebuit să fie. Dar a fost. Nu mai timp de regrete. Pentru ca semaforul din fața iți semnalează galben. Galbenul ca soarele. Îți indică Atenție pe cuprinsul întregii lumi. Acționează. S-a deschis portalul. Grăbește-te să reușești să treci prin el. Amu-i-amu. Frumoasă și grațioasa ai zburat prin galben și ai intrat pe verde. Uauuu. Ce revelație. Ce descoperire. Câtă frumusețe în acest drum.

Verdele instaurează echilibrul dintre minte și inimă. Te simți așa de parcă niciodată nu ai plecat de pe acest drum. Totul capătă alt sens. Ești. Autentică. Creativă. Revitalizata. Trăiești un sentiment de profunda înțelegere cu tine și cu semenii tăi.

Ai și uitat că în mașina vieții tale mai era odată un GPS vorbăreț. Pentru că acesta nu se mai aude. Bineînțeles. Tace. Nu mai are ce sa-ti reproșeze. Ești pe drumul tău. Unde totul se întâmplă ușor. Și elegant. Și daca GPS tace, să tot tacă și de acum încolo, pentru că în mașina te auzi cântând cu Frank Sinatra 'My way'

Gratitudinea mea se îndreaptă spre toate femeile care au curajul să zică 'Punct. Și de la capăt.' Indiferent care este prețul pe care l-au plătit.

Miercuri

În cea de a 8-a zi până pleacă 2020, cel de al 8-lea gând de mulțumire pentru lecțiile învățate în 2020. Ești ceea ce AUZI mult mai mult decât ceea ce SPUI. Sau ASCULȚI. Ascult. Te ascult. Mă ascult. Sigur, este o emoție, care, probabil, te va invita sa dai un sfat, poate să judeci, sau să aprobi, sau să dezaprobi cele auzite. Multe cuvinte sunt de prisos și produc atâta zgomot. Ascultând doar cuvinte, vei asculta doar vocea minții. Pe cea a sufletului nu o poți asculta. Vocea sufletului o poți doar auzi.

Aud. Te aud. Mă aud. Uauu. Ce emoție. Este total diferita. Una care te invită să fii blând, empatic, să vezi dincolo de cuvinte, să fii prezent. Să vezi sufletul. De ce atunci să limitezi comunicarea cu o persoană dragă doar la cea ce asculți? Permite-ți să și auzi. Cum te vei simți? Ce își doresc oamenii tăi dragi? Să fie doar ascultați sau mai întâi de toate auziți?

Tu de ce ai nevoie, să fii doar ascultată cu ochii de sticlă a minții, sau auzită și văzută cu ochii plini de blândețe a inimii?

Sigur, îți dorești să auzi și să fii auzită. Permite-ți sa trăiești această stare. Această emoție în care vei auzi vocea sufletului. A ta. Și a celui pe care îl iubești.

Vei fi surprinsă să constați că furia unui om drag nu te va provoca să fii la fel de furioasă. Pentru că vei putea auzi sufletul. Și vei realiza că el are nevoie de compasiune. De blândețe. Doar așa potir vedea ce se ascunde în spatele furiei. Și doar așa vei putea să-l îmbrățișezi cu multă iubire și să-l ajuți.

Auzi-te și pe tine. Auzi și vezi ce se ascunde dincolo de furia ta. Pentru că doar așa te vei putea îmbrățișa cu iubire și te vei putea ajuta.

Gratitudinea mea se îndreaptă spre oamenii care au puterea și înțelepciunea de a auzi. Acești oameni devin în cele din urmă vizionari. De ei avem nevoie ca de aer.

Joi

În cea de a 7-a zi până pleacă 2020, nu pot avea alt gând decât acesta... Nu am crezut că pot avea așa emoții de bucurie la depunerea Jurământului. Excelența Sa Președinta Maia Sandu, Prima Femeie Președinte, depune Jurământul să servească acestei țări. Jurământul depus de un funcționar public de cel mai înalt rang devine ceva ce contează pentru fiecare.

Doamne ajuta să avem o țară așa cum o merităm. Puternică. Ca și o Casă despre care spui cu mândrie- este Casa Noastră.

Gratitudinea mea se îndreaptă spre toate predecesoarele noastre, femeile curajoase ale Moldovei, care au luptat pentru libertate, pentru egalitate de șanse în viată publica, pentru femei care știu că a te implica în viată comunității înseamnă ca tu contezi și îți pasă.

Vineri

În seara de Crăciun și în cea de a 6-a zi pană pleacă 2020, cel de al 6-lea gând de mulțumire pentru lecțiile învățate in 2020. Crăciun blând vă doresc. O poveste de Crăciun. În Lădița pe care am găsit-o în seara de Crăciun erau doar câteva litere. Și nimic mai mult. Dar Seara de Crăciun este despre simboluri. Și magie. Oare să fi ascuns fiecare literă un Cuvânt cheie? Sau o Dorința? Sau o urare ? Nu ai de unde ști despre ce este magia dacă nu devii chiar tu parte a ei. Am lăsat literele, una câte una, să vorbească. Cum alt fel să-mi fac literele utile! Vedeți și voi mesajul. Ca dacă ați ajuns până aici, sunteți și voi parte a magiei.

-B - Binecuvântare

- L- Lumină

-A- Abundenta

-N- Neamul tău

-D- Dumnezeu

Uauaa. Ce descoperire. Lădița ascundea cuvântul 'BLÂND'! Lădița de Crăciun iți urează să devii Om Blând! Blajin! Asta era. Bineînțeles că asta era. Atât de mult ne lipsește blândețea în acest 2020.

Omul blând cu sine și cu alții, cu pământul pe care calcă și de unde se hrănește, este un Om binecuvântat, trăiește în lumină și abundență, rămâne mereu conectat la puterea neamului. Este Omul care îl vede pe Dumnezeu. Ce mesaj Divin am primit cu toții în seara de Crăciun! Să fim mai blânzi. Cu noi înșine și cu tot ce ne înconjoară. Gratitudinea mea se îndreaptă spre oamenii blânzi. Oamenii care la urările de bine răspund cu 'Doamne ajută.' La întrebarea 'Cum iți merge' răspund cu 'Slavă domnului'. Oamenii blânzi care ne fac viața mai blândă la toți împreună și la fiecare în parte.

Crăciun blând și fericit, Oameni frumoși.

XS
SM
MD
LG