Deocamdată, interesele israeliene în R. Moldova sunt reprezentate prin cumul de ambasada din România vecină.
Primul ambasador israelian la Chișinău va fi Yoram Elron, un diplomat de 64 de ani numit luna trecută în funcție. El a fost anterior ambasador în Bulgaria (2019-2023) și în Camerun (2000-2003).
Nu este limpede când anume va începe să funcționeze noua ambasadă.
Marți, după o conferință de presă comună a miniștrilor de exerne din cele două țări, ziariștii au fost invitați la „inaugurare”, care a constat însă doar într-o fotografie comună a celor doi oficiali în fața unei uși pe care scrie „Ambasada Israelului”, la etajul opt al unei clădiri de oficii de pe strada Albișoara, din Chișinău.
Acolo, potrivit unui site al guvernului israelian, se află în prezent un oficiu pentru repatriere („aliyah”).
Pe internet, marți după-masă, nu se găsea vreun site al ambasadei Israelului în R. Moldova. Ambasada din Moldova nu figurează deocamdată nici pe lista oficială a ministerului de Externe de la Ierusalim.
Ministerul de Externe de la Chișinău a spus Europei Libere că nu știe nici el când anume chiar va începe să funcționeze ambasada.
R. Moldova și Israel au stabilit relații diplomatice în 1992, dar până în prezent doar Chișinăul a avut o misiune diplomatică, mutată din 2019 de la Tel Aviv la Ierusalim și condusă în prezent de ambasadorul Alex Roitman.
Țări prietenoase și țări „anti-Israel”
În conferința de presă comună susținută alături de ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, marți, la Chișinău, Gideon Sa’ar a prezentat evenimentul ca pe o dublă premieră diplomatică: prima ambasadă pe care o deschide el, personal, și prima în cadrul unei noi politici, care se concentrează asupra țărilor „prietenoase” cu Israelului.
„A venit timpul să investim în prieteni”, a spus Sa’ar și a numit Moldova „o țară prietenoasă”, în contrast cu „alte state care sunt anti-Israel”. Potrivit presei israeliene, referirea vizează în primul rând Irlanda. Acolo, Israelul și-a închis ambasada anul trecut, în semn de protest față de recunoașterea de către Irlanda a statului palestinian.
Gideon Sa’ar a anunțat de altfel deschiderea ambasadei din Moldova odată cu închiderea celei din Irlanda, făcând o distincție clară între politicile celor două țări față de Israel.
La Chișinău, Sa’ar a enumerat gesturi politice ale Moldovei față de țara sa, în frunte cu adoptarea unei declarații de susținere a Israelului în Parlament, în noiembrie 2023, după atacul Hamas din 7 octombrie. Sa’ar a spus că astfel Chișinăul „a recunoscut dreptul fundamental al Israelului la autoapărare”. Oficialul s-a lansat apoi într-o critică împotriva „unor așa-numite instituții” precum Curtea Penală Internațională, cea care i-a dat în căutare pentru crime de război pe premierul Benjamin Netanyahu, pentru operațiunile militare din Gaza, soldate cu aproape 50.000 de morți.
Potrivit presei israeliene, Sa’ar a spus tot la Chișinău că Moldova se numără printre țările care votează cel mai mult în interesul Israelului la ONU.
Rădăcini personale
Ambasada din R. Moldova este, deci, prima misiune diplomatică inaugurată în actualul mandat al ministrului israelian al Afacerilor Externe, Gideon Sa’ar, el însuși cu rădăcini la Chișinău. Aici s-a născut bunicul său David Zareceansky, care a emigrat ulterior în Argentina în anii 1920, la vârsta de 18 ani.
Marți, Sa’ar a reamintit și episoadele întunecate din istoria evreilor din Moldova, inclusiv pogromul de la Chișinău din 1903 și uciderile naziste, făcând legătura cu actualele conflicte în care este angajată țara sa.
„Numele Chișinău este gravat în memoria evreilor. Nu am uitat pogromurile care au avut loc aici în 1903 împotriva evreilor care locuiau în acest oraș. Nu am uitat ce s-a întâmplat aici în timpul Holocaustului. Nu vom uita niciodată. Pentru că nu am avut capacitatea de a ne apăra, poporul evreu de astăzi este mult mai mic ca număr decât ar fi putut fi. Am învățat lecțiile istoriei. Poporul evreu trebuie să aibă dreptul și capacitatea de a se apăra!”, a spus oficialul israelian.
Din 2011, R. Moldova a introdus regim liberalizat de vize pentru cetățenii israelieni. O măsură similară a luat și Israelul în 2014.
În Israel locuiesc aproximativ 70 de mii de persoane originare din R. Moldova, iar în Moldova comunitatea evreiască este constituită din circa 20 de mii de oameni. Marți, vicepremierul Popșoi a spus că „această legătură umană” facilitează cooperarea dintre cele două state și schimburile culturale și economice. Anul trecut, autoritățile moldovene spuneau că în Israel se află circa 14 mii de muncitori moldoveni.
Certuri ca între prieteni?
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, R. Moldova a devenit unul din punctele principale de tranzit ale pelerinilor evrei spre orașul ucrainean Uman. Anul trecut, autoritățile moldovene au refuzat să ofere sprijin și suport pentru a organiza trecerea acestora, invocând neplata de către guvernul israelian a unor datorii pentru aceste servicii în 2023, dar și faptul că aeroportul din Chișinău este așa de aglomerat, deja, că nu ar mai putea face față unui „pod aerian” spre Tel Aviv, ca în anul dinainte.
În 2024, autoritățile moldovene au anunțat că suspendă un acord cu Israelul privind angajarea temporară a moldovenilor în acea țară, după ce au constatat că întreprinzătorii israelieni au încercat să recruteze muncitori în afara cadrului înțelegerii interguvernamentale.
O altă neînțelegere între cele două state a reprezentat-o și introducerea din 1 ianuarie curent, a autorizației electronice de călătorie în Israel, fapt ce a nemulțumit Chișinăul și Kievul, care au protestat față de această măsură și au amenințat cu măsuri similare, invocând încălcarea regimului liberalizat de vize. Ulterior, autoritățile moldovene au renunțat la aceste proteste.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
