Ancheta jurnalistică ce-l vizează pe judecătorul Ion Muruianu şi care scoate la iveală că fiica lui care a studiat la Londra ar fi beneficiat de banii „spălătoriei ruseşti” a căpătat rezonanță internațională. Organizația OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), cunoscută pentru investigații internaționale precum „Panama Papers”, a publicat, astăzi, în engleză, articolul RISE Moldova apărut în română în urmă cu jumătate de an. Europa Liberă s-a interesat ce s-a întâmplat în acest răstimp şi dacă instituțiile statului s-au autosesizat pe marginea anchetei jurnalistice în care figurează ex-președintele Curții Supreme de Justiţie.
Mihaela Muruianu, fiica judecătorului Ion Muruianu, a închiriat între 2012-2013 un apartament în centrul istoric al Londrei, lângă palatul Buckingham. Chiria, care costa 180 de dolari pe zi, ar fi fost plătită din bani transferați de la firme ce au fost implicate în „spălătoria rusească”, prin intermediul cărora magistrații moldoveni legalizau contracte de împrumut fictive.
Jurnaliştii de la RISE au scris că fiica lui Muruianu ar fi beneficiat în total de suma de 130 mii de dolari (1,6 milioane de lei) „albiţi” prin sistemul judecătoresc şi băncile din Republica Moldova.
Mihaela Muruianu le-a relatat jurnaliştilor că banii proveneau de la un om de afaceri moldovean cu care tatăl ei avea o înțelegere, dar despre care ea nu cunoștea detalii.
Ion Muruianu a făcut carieră în perioada guvernării comuniste şi căpătase celebritate mediatică mai cu seamă după ce i-a numit pe jurnaliști „câini turbaţi”.
Comentând generozitatea anonimului sponsor care a plătit locuința închiriată la Londra, Muruianu nu a ascuns informația că acea persoana era acționar la câteva bănci. Autorii anchetei reportericești au scris că ar fi vorba despre Veaceslav Platon, condamnat în 2017 la închisoare pentru implicare în „furtul miliardului” şi pentru escrocherie.
Procurorul-şef la Procuratura Anticorupţie, Viorel Morari, a spus că pe acest fapt există o anchetă penală, pornită la începutul anului, dar deocamdată nu au fost necesare demersurile către Consiliul Superior al Magistraturii. Conform procedurilor, judecătorii se bucură de imunitate, iar înainte de a fi deferiți justiției procurorii fac solicitări către autoritatea judecătorească de autoreglementare:
„Noi avem investigaţii, o să fie şi anumite desfășurări ale acțiunilor de urmărire penală. Nu vă pot da mai multe detalii, fiindcă, înţelegeţi corect, e proces penal. O să fie, sper, în scurt timp anumite informații suplimentare”.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a spus că CSM şi inspecţia judiciară nu s-au autosesizat până acum pe acest caz ca să verifice comportamentul judecătorului Ion Muruianu prin prisma legii cu privirea la răspunderea disciplinară.
„Dacă a apărut, oricum trebuie să ne autosesizăm. Numai să vedem ce materiale, dacă putem să avem acces. Adică în sensul că este publicat, dar unde este publicat?”
Europa Liberă: Ancheta jurnalistică iniţială a apărut în luna mai anul acesta, în limba română, pe rise.md.
„Acuş eu o să-i spun, o să văd cu dnul Clima, cu dnul inspector principal, că trebuie în cazul dat să ne autosesizăm când este vorba de ceva grav”.
Europa Liberă: Dar faptul că a trecut aproape jumătate de an de când a fost publicată în română...
„Eu nici nu ştiu, căci nu m-am uitat, nici n-am știut, vă spun cinstit, ce a apărut, căci nu le citesc pe toate.”
Jurnalistul de la RISE Moldova Nicolae Cuşhevici este de părere că articolul ce-l vizează pe ex-președintele CSJ Ion Muruianu trebuia să fie subiectul unei discuții la Consiliul Superior al Magistraturii, la cel mult două săptămâni după publicare. El nu exclude că ancheta penală ar trena din cauza anumitor interese:
„În legea cu privire la statutul judecătorului este un articol că în cazul în care un magistrat riscă cumva să ponegrească sau să aducă imagine negativă întregului sistem sunt anumite măsuri pe care ei ar trebui să le ia. Cel puţin știind realitățile de la noi, întotdeauna există suspiciunea că nu există un interes ca dosarul acela să meargă prea rapid undeva. Omul vizat în dosarul respectiv ştie că dosarul există şi cumva se mişcă şi poate fi folosit atunci când cineva are nevoie de asta.”
Jurnalişti şi reprezentanți ai diferitor organizații au criticat anterior procuratura că s-ar mişca ca melcul în ceea ce privește investigarea „spălătoriei ruseşti” şi a fraudei din sistemul bancar. Ei au întrezărit interese de afaceri şi politice. Şeful procuraturii anticorupție, Viorel Morari, a respins aceste învinuiri, motivând că este vorba de procese complexe şi de inginerii financiare pe care oamenii legii au trebuit să le învețe din mers înainte de a le deconspira.
De curând partidul de guvernământ face trimitere în comentarii oficiale la presupuse progrese în cercetarea operațiunilor de spălare de bani realizate în Republica Moldova, ceea ce ar fi generat, potrivit fruntașilor democrați, reacțiile unor cercuri influente din Federația Rusa care încearcă prin diverse metode să le zădărnicească, procedând, între altele, la o ampla campanie de denigrare a liderului PD.
