Situația imprevizibilă din Ucraina ar putea să se extindă și în regiune, iar îngrijorarea în R. Moldova a crescut după ce pe 15 februarie Departamentul de Stat de la Washington i-a îndemnat pe cetățenii americani să nu călătorească în estul Republicii Moldova. Cu toate acestea un „conflict militar în Moldova nu este probabil”, crede europarlamentara Radka Maxová (Cehia, S&D), membră a Delegației de cooperare UE-Republica Moldova. Într-un interviu acordat Europei Libere, politiciana cehă arată, pe de alta parte, că deschiderea porții către aderare pentru R. Moldova „ar fi o idee bună, pentru că Uniunea Europeană are nevoie de parteneri puternici în această zonă”.
Europa Liberă: Doamnă Maxová, care sunt condițiile de acordare a celor 600 de milioane de euro, banii europeni destinați Moldovei pentru următorii trei ani?
Radka Maxová: „Acest ajutor va fi disponibil doar dacă vor fi îndeplinite o serie de condiții: aplicarea reformelor promise în privința statului de drept, a democrației și drepturilor omului. Aș vrea să menționez că sunt foarte mulțumită de evoluțiile pro-europene din Moldova și cred că susținerea UE pentru Moldova va încuraja pe mai departe procesul de reformare a țării. Pandemia coronavirus și măsurile care s-au luat pentru contracararea acesteia au avut consecințe atât economice cât și sociale. De aceea, Comisia Europeană a adoptat la sfârșitul lunii ianuarie o propunere pentru un nou program de asistență macrofinanciară de până la 150 milioane de euro pentru următorii doi ani. Este vorba de bani destinați susținerii economiei moldovene.
Acest sprijin se adaugă celor 60 de milioane, bani nerambursabili, care sunt destinați susținerii Moldovei în criza energetică, ca parte a Planului de Redresare și Reziliență pentru Moldova în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. Criza energetică a atins întreaga Europă, dar suntem conștienți că Moldova se află sub o presiune suplimentară din acest punct de vedere. Ca atare, consider că cele 60 de milioane sunt cruciale pentru a ajuta Moldova să depășească această perioadă.”
Europa Liberă: Toți ochii sunt îndreptați zilele acestea asupra Ucrainei și există teama ca nu cumva această situație să se extindă și asupra întregii vecinătăți estice a UE. Cât de amenințată trebuie să se simtă Moldova, având in vedere că în Transnistria încă se află militari ruși rămași acolo din era sovietică - Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria (fosta Armata a 14), plus așa-numitele trupe de pacificatori ruși?
Radka Maxová: „Da, situația din Ucraina este explozivă, dar să știți că nu pierdem din vedere nici evoluțiile din Belarus sau Kazakhstan. Toate sunt extrem de îngrijorătoare. Cât privește Transnistria, nu cred că există pericolul unui conflict militar. Cred că acest conflict înghețat se poate rezolva doar în mod pașnic, iar singura modalitate de a se ajunge la asta este prin retragerea forțelor armate rusești.”
Europa Liberă: Păi se incearcă asta de zeci de ani, prin Consiliul Europei, subcomisia pentru conflictele înghețate de acolo, prin structurile UE dedicate statelor de la granița estică a Uniunii, prin OSCE si așa mai departe. Nimic concret până acum. Aveți ceva anume în minte când vorbiți despre retragerea trupelor rusești din Transnistria, discuții care se poartă, de exemplu, la nivelul Parlamentului European despre asta?
Radka Maxová: „Da, discutăm această chestiune, atât în Delegația pentru Moldova, cât și în alte structuri ale Parlamentului. Părerea generală este că trebuie să susținem negocierile la nivel diplomatic, pentru că s-a dovedit că este cel mai bun mod de a rezolva astfel de conflicte.”
Europa Liberă: Cum aminteați mai devreme, dacă adăugăm Kazahstan la Ucraina, Moldova cu Transnistria și Belarus, vedem că harta conflictelor și instabilității regionale se extinde.
Radka Maxová: „Ce s-a întâmplat în Kazakhstan este extrem de îngrijorător. Uciderea protestatarilor și încălcarea drepturilor omului ar trebui să fie subiectul unei condamnări la nivel global. ONU ar trebui să condamne această abordare violentă a autorităților de acolo și să țină sub observație acestă țară. Cetățenii au dreptul să fie activi civic și să își arate chiar prin intermediul unor proteste dezaprobarea față de deciziile luate la nivel de guvern. Da, dacă protestele sunt prea violente, forțele de ordine pot impune măsuri, dar în mod proporționat. Ceea ce nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, de aici și morții care au rezultat în urma înnăbușirii protestelor. De aceea, noi, Parlamentul European, am cerut o anchetă internațională pentru elucidarea situației si găsirea vinovaților.”
Europa Liberă: Unii spun că criza din Ucraina ar putea fi o oportunitate pentru Moldova. Pe acest fond de incertitudine, UE să ofere Moldovei certitudinea aderării. Ca o contrabalansare a crizei din Parteneriatul Estic. Un exemplu pozitiv, de succes. Ce părere aveți?
Radka Maxová: „Ar fi o idee bună, după mine. Moldova este un partener al UE și cred că în acestă zonă avem nevoie de parteneri puternici. Cred că trebuie să lărgim cooperarea cu Moldova. Cât privește aderarea, totul depinde de Moldova de fapt, de cum va îndeplini condițiile de aderare.”