„Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european”, a transmis președinta Maia Sandu după anunțul Gazprom din 27 decembrie privind oprirea livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova.
Concernul rus a sistat totalmente livrările pe 1 ianuarie. Decizia Gazprom a afectat, în primul rând, regiunea transnistreană, care depinde în totalitate de gazul rusesc. Regiunea a rămas fără apă caldă, energie termică și riscă să rămână fără energie electrică în circa două luni, după epuizarea rezervelor de cărbune a centralei de la Cuciurgan, care poate alimenta regiunea cu electricitate încă circa 50 de zile.
REPORTAJ VIDEO// S-au întors la sobe și taie pădurea pentru lemne de foc. Cum se descurcă oamenii din Cocieri fără gaz
Maia Sandu a promis ajutor. „Pentru malul stâng, Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetățenilor noștri de acolo”, a spus șefa statului.
Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz au spus că au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană. Autoritățile de la Tiraspol încă nu au răspuns la oferta Chișinăului. Anterior, pe 30 decembrie, Maia Sandu a spus că Tiraspolul a refuzat ajutoare de la autoritățile constituționale sub formă de alimente, medicamente, combustibil, generatoare ș.a.
- Te-ar putea interesa și: Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț
Președinta a subliniat că malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale pentru sezonul de încălzire, iar autoritățile întreprind măsuri pentru furnizarea neîntreruptă a energiei electrice. Malul drept nu mai depinde de gazul rusesc din 2022. Dar el consuma până recent electricitate ieftină de la Cuciurgan; ea acum a fost înlocuită cu energia mai scumpă, procurată pe bursa din România, ceea ce a condus la creșteri în lanț ale tarifelor la lumină și energie termică.
Criza - prilej de critică pentru opoziție
Liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, spune că responsabilitatea pentru criza energetică o poartă „nu rușii, ucrainenii sau extratereștrii”, ci Maia Sandu și Guvernul, care s-ar fi „comportat arogant cu partenerii” și au „jucat în interesul străinilor”.
„În loc să ofere oamenilor încredere în ziua de mâine, ei ne-au întors în anii ’90”, a mai spus fostul președinte pro-rus, pe rețele.
Motivul sistării livrărilor invocat de Gazprom e o pretinsă datorie a Moldovagaz de peste 700 milioane de dolari, care ar fi fost acumulată în perioada anilor 1991 – 2021. Datoria a fost infirmată de un audit extern, iar guvernarea PAS, venită la putere în 2021, recunoaște doar circa 9 milioane din această datorie.
După anunțul Gazprom, PSRM a emis un comunicat în care a recunoscut datoria de 700 milioane de dolari imputată de concernul rus Republicii Moldova.
„Livrările gazelor naturale din partea Gazprom au fost sistate din cauza datoriilor Moldovagaz”, consideră socialiștii, care au chemat la un „dialog constructiv” cu „partea rusă” pentru reluarea livrărilor de gaze și la „investigarea transparentă” a cauzelor apariției pretinsei datorii.
Mesajul socialiștilor privind datoria l-a înfuriat pe premierul Dorin Recean, care la ședința din 30 decembrie i-a numit pe socialiști „bufoni ai Kremlinului”. Recean a reiterat că Guvernul nu recunoaște datoria și a cerut revizuirea legislației privind privatizarea, astfel încât guvernul să-și poată recupera „activele strategice” nenumite, preluate prin „forță și șantaj”.
Primarul Chișinăului și liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, a criticat puterea pentru scumpirea tarifelor la energia electrică și cea termică pe malul drept. „Cetățenii sunt alimentați cu declarații populiste ale guvernării PAS și că toți din jur se fac de vină, numai nu ei”, a transmis Ceban, fără să-și dea cu părerea cine a provocat criza.
Aceeași opinie o are fostul primar de Bălți și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. El a spus că moldovenii plătesc „prețul incompetenței PAS”, care nu este în stare să gestioneze criza, iar ieșirea din ea ar fi organizarea alegerilor parlamentare anticipate și formarea unui nou guvern.
Și autoritățile separatiste învinuiesc pentru sistarea livrărilor nu Gazprom, ci Republica Moldova. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține poziția Gazprom, despre care spune că „niciodată nu a avut pretenții” față de regiunea separatistă susținută de Moscova.
Potrivit lui, vina pentru criză, pe care o numește „provocare”, aparține Chișinăului care nu ar fi negociat cu Federația Rusă „subtilități juridice” privind pretinsa datorie.
Totodată, așa-zisele autorități transnistrene acuză Chișinăul că nu a încercat să discute cu Rusia despre rute alternative de livrare a gazelor. Pe de altă parte, premierul Dorin Recean a acuzat concernul rus Gazprom că și-a încălcat obligațiile contractuale, oprind livrările către R. Moldova deși contractul îi obliga să livreze gazele la hotarele țării, și a declarat că guvernul va merge la arbitraj internațional pentru a-și apăra drepturile și a cere despăgubiri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
