Europa Liberă: Doamna Adeola, astăzi, 10 septembrie, este marcată Ziua mondială de prevenire a suicidului și vrem să ne explicați ce îi determină pe copii să aibă gânduri suicidare și să recurgă la acest gest.
Cornelia Adeola: În general, rata suicidului în rândul copiilor și tinerilor este influențată de doi factori principali: sociali și economici. Dacă ne uităm la factorii de risc, sunt tulburările mentale preexistente, traumele emoționale care se întâmplă, inclusiv, în copilăria precoce și mijloacele letale foarte accesibile, care îi ajută să comită suicidul.
Mai avem un șir de factori care sunt de risc, dar și de protecție. Aici vorbim despre familie, școală și comunitate. Dacă există abuz, neglijare emoțională, fie părinții lipsesc și copiii cresc în condiții emoționale și economice dezastruoase, în acest caz, familia este un factor de risc. În același timp, familia poate fi un factor de protecție, când copilul este auzit, iubit și îi sunt validate emoționale.
- Te-ar putea interesa și: Autoritățile luptă cu bullying-ul în școli: „Nu credem că numărul cazurilor va scădea. Ba dimpotrivă, ne așteptăm să crească”
Dacă la școală copilul suferă din cauza bullyingului, este maltratat și profesorii nu-i oferă suport și nu se implică, acesta tot poate fi un factor de risc. Totodată, școala poate fi un factor de protecție, dacă un copil este implicat în activități, ca să se simtă parte din comunitate.
Europa Liberă: Ca adulți, la ce trebuie să fim atenți? Care sunt semnele de avertizare?
Cornelia Adeola: Sunt câteva semne, care includ: schimbările bruște în comportament și dispoziție, retragere și izolare socială, pierderea interesului pentru activitățile care îi plăceau anterior, apariția dificultăților de somn și de alimentație, copilul nu mai socializează și nu iese cu prietenii. Părintele trebuie să fie atent la aceste semne, dar și adulții din jurul acestui copil.
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă un părinte dacă bănuiește că copilul are astfel de gânduri?
Părintele trebuie să creeze un mediu în care copilul să se simtă în siguranță...
Cornelia Adeola: În primul rând, comunicarea dintre părinți și copil trebuie să fie deschisă. Părintele trebuie să creeze un mediu în care copilul să se simtă în siguranță, în care să poată să-și exprime emoțiile. Indiferent de vârsta copilului, dacă acesta spune că nu se simte bine, că are anumite gânduri legate de viață sau că viața nu îi mai este dragă, aceste vorbe trebuie luate în serios și nu trebuie să se intervină cu fraza pe care o auzim foarte des: „Ei, ce probleme poți avea tu la vârsta ta?!”.
Toate emoțiile, sentimentele copilului trebuie să fie validate. Copilul trebuie să știe că este iubit necondiționat, indiferent dacă are anumite comportamente sau dacă are note bune sau mai puțin bune la școală, dacă este talentat în ceva sau nu.
Europa Liberă: Este legată tendința de suicid de faptul că adolescentul este în depresie sau trece printr-o criză?
Cornelia Adeola: Depresia apare ca urmare a ceva, a mediului în care copilul crește și se dezvoltă, fie a unei traume, fie a faptului că părinții sunt neglijenți sau abuzatori sau au cerințe foarte ridicate față de copil și el nu le poate atinge. Astfel, copilul crede că el poate fi iubit și e fi suficient de bun dacă corespunde așteptărilor părintelui.
Europa Liberă: Cum deosebim un adolescent care vrea să-și pună capăt zilelor de unul care vorbește despre asta ca să atragă atenția?
Cornelia Adeola: Aici este un mare stereotip și o mare greșeală. Noi credem că atunci când adolescenții vorbesc despre suicid, unii dintre ei vor doar să atragă atenția. Dacă un adolescent sau un copil vorbește despre suicid, asta deja este un strigăt de ajutor. Asta înseamnă că el a încercat multe alte modalități prin care să se facă auzit că el are o problemă, că nu se simte bine și niciuna dintre acestea nu a funcționat. Orice copil sau adolescent, dacă a început să vorbească despre asta, este important să înțelegem că e serios.
Europa Liberă: Cum îi ajută autoritățile pe copiii aflați în dificultate, pe cei care au anumite gânduri și ar vrea să discute cu cineva?
Este important să promovăm specialiștii și serviciile accesibile, copilul să știe unde să se adreseze...
Cornelia Adeola: Prima persoană la care ar putea să se adreseze este psihologul școlar, care trebuie să aibă cunoștințe generale ca să poată depista primele semne. După aceasta, ei se pot adresa la centrele prietenoase tinerilor, centrele de sănătate mintală, unde sunt psihologi și psihiatri, care pot interveni în cazurile în care există o problemă de sănătate mintală. Ideația suicidară apare, de obicei, pe fon de depresie, care este o problemă de sănătate mintală.
În acest moment, în cadrul proiectului Mensana, se lucrează la o instrucțiune pentru școală, în contextul suicidului la diferite vârste. Este important să promovăm specialiștii și serviciile care sunt accesibile, copilul să știe unde să se adreseze.
Europa Liberă: În ce mod am putea să îi ajutăm noi, adulții, pe acești copii?
Cornelia Adeola: Îi ascultăm, le spunem că înțelegem că le este dificil și încercăm să le oferim suport. Îi întrebăm despre ce fel de suport au nevoie. Le oferim acest suport și informații unde se pot adresa după suport. Îi întrebăm dacă au nevoie să mergem împreună cu ei la specialist.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
