Șeful guvernului de la Chișinău a dat de înțeles că în cazul celor care au avut atribuții la frauda bancară din 2014 și se află sub anchetă astăzi se plătesc apărători din fonduri publice. Banca Națională a criticat inițiativa, iar FMI și-a exprimat îngrijorarea că ar putea fi afectată independența instituției. Și ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a abordat subiectul la o întrevedere cu președintele Igor Dodon.
Articolul de lege care asigură garanții în exercitarea atribuțiilor angajaților băncii centrale a fost votat și pus în aplicare după criza financiară declanșată de dispariția a circa un miliard de dolari din sistemul bancar. Ajustările, făcute în 2015-2016, au fost operate la sugestia experților Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale și nu fac altceva decât să alinieze legislația națională la standardele internaționale, se spune în reacția emisă de BNM.
Pentru că este o instituție strategică ce supraveghează și intervine pe piață bancară și asigură stabilitatea financiară, deseori factori de decizie din această instituție sunt atrași în procese de judecată. Anume în acest scop s-au făcut respectivele modificări, spun experți avizați din sistem.
Premierul Ion Chicu, de cealaltă parte, critică faptul că articolul cu pricina (Art. 35) îi protejează și pe foștii angajați, inclusiv dintre cei care „au avut un rol activ” în frauda bancară. Astfel el vrea ca să nu mai fie achitate serviciile avocaților în cazul angajaților BNM trimiși pe banca acuzațiilor. În plus, Ion Chicu a criticat faptul că responsabili ai Băncii Naționale s-ar fi plâns diplomaților străini și FMI, acuzând atacuri la adresa instituției.
Intenția de a abroga aceste prevederi considerate „excesiv de favorabile” a apărut în urmă cu trei săptămâni, după ce a fost publicată pe platforma destinată consultărilor publice. Ministrul justiției, Fadei Nagacevschi consideră că actuala redacție a legii ar însemna, de fapt, „cvasi-imunitate de răspundere”.
Pe data de 1 iunie, șeful misiunii FMI pentru R. Moldova, Ruben Atoyan, adresa conducerii țării o notă, în care își exprima îngrijorarea că procesul de consolidare a autonomiei și independenței instituției la care s-a lucrat în ultimii ani poate fi afectat de cea mai proaspătă intenție a autorităților. Subiectul a fost abordat și în cadrul întrevederii de marți a ambasadorului Statelor Unite în R. Moldova, Dareck J. Hogan, cu președintele Igor Dodon.
Directorul executiv al Centrului analitic Expert-group, Adrian Lupușor atrage atenția că, în primul rând, există prezumția de nevinovăție. Dacă prin decizie judiciară irevocabilă se dovedește că un anumit angajat al băncii centrale a acționat cu rea-credință, el va fi tras la răspundere. Hotărârea de judecată poate conține inclusiv prevederi referitoare la returnarea sumelor acoperite din bugetul băncii centrale. În al doilea rând, Adrian Lupușor afirmă că în perioada post-criză, atunci când s-au înăsprit reglementările bancare, dacă nu ar fi existat actualele garanții, BNM ar fi rămas fără departamentul juridic sau acei angajați nu ar fi fost independenți și nu ar fi acționat în interesul țării, punctează Adrian Lupușor.
„Totuși este o practică bună atunci când băncile centrale sunt independente de guverne. Independența băncii centrale este un factor de bază care asigură eficiența politicii monetare și, respectiv, stabilitatea macrofinanciară a țării. Autoritățile au nevoie de relații bune cu FMI și în general cu partenerii de dezvoltare, mai ales acum, în contextul crizei când avem și această gaură în buget și guvernul planifică să emită și eurobonduri pe piața internațională. Și succesul emiterii eurobondurilor și în general succesul atragerii investițiilor, atragerii finanțării în contextul crizei Covid depinde foarte mult de calitatea relațiilor cu FMI, Banca Mondială”.
Va merge guvernul Chicu la abrogarea unei prevederii legislative cu riscul de a compromite relația cu FMI, într-un context în care își dorește un nou acord? Directorul executiv al Centrului Expert-grup Adrian Lupușor spune că îi este greu să prezică ce va urma, dar opinează că ar fi mai judicios dacă executivul de la Chișinău ar acționa rațional și nu ar ieși pe contrasens cu bunele practici referitoare la independența băncilor centrale. În caz contrar și-ar putea compromite și relațiile cu partenerii externi, și ar face față tot mai greu deficitului bugetar.
