Linkuri accesibilitate

Integrarea europeană a R. Moldova și responsabilitatea asumată de România


Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României, Marcel Ciolacu (stânga) și președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, Chișinău, 6 iunie 2022
Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României, Marcel Ciolacu (stânga) și președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, Chișinău, 6 iunie 2022

Înainte de decizia Consiliului European în chestiunea acordării statutului de state candidate la intrarea în Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, la Chișinău, în ziua de 18 iunie, Parlamentul României și cel al Republicii Moldova, întrunite pentru prima dată într-o ședință comună, au aprobat textul unei Declarații de o importanță cardinală, nu numai pentru cooperarea dintre cele două maluri ale Prutului, dar și, mai ales, pentru parcursul european al Moldovei.

Chintesența Declarației comune a celor două Parlamente

În primul rând, documentul aprobat la Chișinău reiterează în mod firesc unitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții dintre cele două state românești, dintre care unul este membru în Uniunea Europeană, iar celălalt a ajuns la o răscruce. Împărtășind aceleași valori și aspirații și în scopul consolidării caracterului ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova, România își asumă o responsabilitate aparte pentru ralierea la standardele comunitare și admiterea Chișinăului în marea familie europeană. Pentru România și pentru Uniunea Europeană este important ca Republica Moldova să fie un factor previzibil de stabilitate și dezvoltare regională.

Perioadă de insecuritate extremă

În chiar punctul 1 al Declarației de la Chișinău a celor două Parlamente se vorbește despre actuala „perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale”. Societatea din Republica Moldova poate fi protejată și ajutată să depășească această perioadă printr-o abordare complexă.

Din punct de vedere politic, după ce Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova este un stat european și merită o perspectivă clară europeană, prin acordarea statutului explicit de stat candidat la Uniunea Europeană. Din punct de vedere social-economic, prin toate acele măsuri menționate și în Declarația comună de la Chișinău, și anume: prin creșterea competitivității economiei naționale, prin interconectarea piețelor de desfacere, în domeniile energiei, transporturilor și infrastructurii, prin investiții din România și din alte țări, prin reformarea justiției, consolidarea statului de drept și eficientizarea administrației publice.

Condamnarea agresiunii rusești în Ucraina

Cele două Parlamente au condamnat ferm „agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei” și au reafirmat sprijinul lor pentru integritatea teritorială și suveranitatea statului ucrainean vecin.

Condamnarea invaziei ruse, susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și exprimarea compasiunii cu poporul ucrainean este, în același timp, o manifestare a sprijinului și solidarității depline a României cu Republica Moldova, împărtășite de toate țările membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, esențial că toate aceste declarații au fost făcute publice la Chișinău, înaintea unui moment de cotitură în istoria Republicii Moldova

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG