La Chișinău a fost lansată astăzi Inițiativa civică „Pentru un Parlament curat 2018”, care își propune să monitorizeze candidații la funcția de deputat, în baza unor criterii și indicatori de integritate. Inițiativa nu reprezintă o noutate. În trecut, ONG-urile implicate - Asociația pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice, au avut în vizor candidații electorali compromiși. În 2010 au tipărit și o broșură „Cunoaște-ți candidatul”, doar că răspândirea ei a fost împiedicată printr-o decizie de judecată, la solicitarea unui concurent electoral. Cum vor fi monitorizați candidații în acest an, a căutat să afle corespondenta noastră:
Portretele candidaților înscriși în lista de partid și în circumscripțiile uninominale vor fi făcute ținându-se cont de integritatea lor în activitatea politică, în perioada în care au avut funcții publice sau de partid, precum și în gestionarea averii și a intereselor personale. Experta Asociației pentru Democrație Participativă,
Mariana Kalughin explică că monitorii vor căuta să afle dacă candidații și-au depus la timp declarațiile, dacă acestea au fost complete și nu au conținut informații eronate. Cetățenii vor mai afla și dacă unii pretendenți la fotoliul de deputat au indicat bunuri cu o valoare vădit mai mică decât cea a pieței, inclusiv dacă au condiții de trai și duc un mod de viață care nu e pe potriva remunerării lor.
Iar dacă printre doritorii de a accede în Parlament vor fi persoane care au deținut funcții publice, în cazul lor se va menționa dacă au au promovat meritocrația și transparența, notează Mariana Kalughin. Ea spune că sunt și o serie de indicatori prin care va fi descrisă activitatea politică a candidaților:
„Bineînțeles că nu vor fi ignorate cazurile de traseism, fie traseism partinic, fie traseism doctrinar, cazuri de deviere de la mandatul oferit de alegător, în mod special aceasta se referă la candidații care cândva au avut aceste practici de a fi candidat independent, cazuri de traseism soldat cu obținerea de avantaje sau beneficii.”
Anterior, asemenea criterii de monitorizare au fost aplicate de experți în cadrul alegerilor din 2009 și 2010. Experiența de atunci arată că deși ancheta jurnaliștilor a scos în vileag cazuri în care candidații erau verificați de Procuratura Anticorupție și figurau în cercetările Autorității Naționale de Integritate, aceștia oricum nu au fost excluși din listă și au fost ulterior promovați în funcții de conducere. În acest an, organizațiile din spatele inițiativei civice le vor propune partidelor politice să completeze pe cont propriu chestionare pentru fiecare candidat, ca mai apoi acestea să fie verificate pentru a vedea dacă corespund realității.
Redactor portalului Moldova Curată, Viorica Zaharia, crede că atitudinea politicienilor din campania electorală va demonstra în ce măsură aceștia chiar doresc să promoveze oameni demni la funcția de deputat:
„În condițiile în care autoritățile noastre, statul Republica Moldova, cel puțin la nivel de declarație afișează voință de a lupta cu corupția și de a avea niște instituții publice curate, ar trebui să existe pe toate palierele, nu doar la nivel de ANI, un angajament puternic de a avea persoane integre în funcții publice. Ceea ce vom face noi jurnaliștii prin această campanie, este să le amintim încă o dată partidelor cât de important este să ai pe liste persoane integre, iar mai cu seamă oamenilor care aleg, să le aducem la cunoștință cine sunt candidații care vor conduce țara în următorii patru ani.”
Profilurile candidaților vor fi întocmite de jurnaliști de investigație din capitală și din redacțiile regionale, iar informația care va ajunge la public va fi exclusiv din surse care pot fi verificate de orice cetățean, dă asigurări Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice:
„Documentarea se va face exclusiv din surse deschise, surse care pot fi accesate de toată lumea, doar că noi, având experiență în documentare, în punere cap la cap a informațiilor, putem depista scheme, putem depista interesele. Vom folosi tot felul de rapoarte ale instituțiilor publice, ale organelor de drept, bazele deschise care sunt în Republica Moldova și cele semi deschise. Vom încerca să fim extrem de corecți în ceea ce facem și avem și o echipă de juriști care vor verifica toată informația pe care o vom prezenta.”
Organizațiile neguvernamentale anticipează că în campania electorală vor fi făcute publice în jur de 250 de portrete scurte ale concurenților înscriși în listele partidelor, inclusiv ale candidaților independenți. Cornelia Cozonac crede că și alte organizații obștești, activiști și simpli cetățeni ar trebuie să se implice în procesul de informare a alegătorilor, pentru ca aceștia să cunoască persoanele pentru care intenționează să-și dea votul.
