În timp ce președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump se pregătesc să se întâlnească în Alaska la un summit cu miză mare, în care vor discuta despre încheierea războiului din Ucraina, un sentiment profund de neliniște cuprinde capitalele europene, în special Kievul.
Întâlnirea din 15 august dintre cei doi lideri, prima de la revenirea lui Trump la președinție în ianuarie, ar putea remodela nu numai viitoarele frontiere ale Ucrainei, ci și securitatea europeană, fără ca Kievul sau Bruxelles-ul să aibă vreun cuvânt de spus.
Trump a făcut din încheierea conflictului – cel mai mare din Europa de după al Doilea Război Mondial – o prioritate majoră a politicii sale externe. Încrezător în abilitățile sale de negociator și în relația sa prietenoasă cu Putin, Trump consideră că atingerea acestui obiectiv poate începe cu întâlnirea bilaterală anunțată în urmă cu doar o săptămână.
De atunci, oficialii și experții occidentali și-au exprimat îngrijorarea că Trump, care evită procedurile diplomatice tradiționale în favoarea unor acorduri personale, va fi depășit de Putin, care are mai mult de un sfert de secol de experiență în negocierile cu liderii occidentali.
Când a declarat reporterilor că el și Putin vor discuta posibilitatea schimbului de teritorii între Rusia și Ucraina, nivelul de anxietate a crescut din cauza temerilor că ar putea recunoaște acapararea de teritorii de către Kremlin, satisfăcând astfel agresorul.
Anunțul surprinzător al summitului i-a determinat pe liderii ucraineni și europeni să se grăbească să obțină o întâlnire cu Trump. Liderii europeni au răsuflat ușurați după o conferință telefonică cu Trump pe 13 august, dar nimeni nu știe ce va accepta liderul american în vârstă de 79 de ani în Alaska, afirmă experții.
„Un grad ridicat de incertitudine”
„Există un grad ridicat de incertitudine cu privire la rezultatul acestei întâlniri”, a declarat Andrea Kendall-Taylor, cercetătoare principală și directoare a Programului de Securitate Transatlantică la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană (CNAS).
„Este extrem de dificil să evaluăm care sunt opiniile președintelui Trump cu privire la Ucraina, în mare parte din cauza schimbărilor bruște de poziție și a inconsecvenței de la început până la sfârșit”, a declarat ea pe 14 august, într-o conferință telefonică cu jurnaliștii.
Trump, care și-a exprimat admirația pentru Putin de-a lungul anilor, l-a criticat dur pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, în timpul unei întâlniri în Biroul Oval, care a șocat lumea.
Câteva luni mai târziu, Trump și-a îndreptat furia asupra lui Putin pentru că nu a acceptat cererea sa de încetare a focului timp de 30 de zile. În ciuda retoricii și amenințărilor cu sancțiuni, Trump nu a impus până în prezent nicio sancțiune Rusiei. Kendall-Taylor vede în asta un semn că Trump încă simpatizează cu Rusia și Putin.
În ajunul summitului, Trump a continuat să țină toată lumea în suspans cu privire la ce așteaptă de la el. În timp ce minimiza șansele de progres în Alaska, Trump a declarat pentru Fox News că Putin „va încheia un acord”.
El a mai declarat pentru Fox News că ar fi dispus să rămână în Alaska pentru o întâlnire tripartită, la care să participe și Zelenski, dacă va înregistra progrese în negocierile cu liderul rus.
Zelenski s-a aflat pe 14 august la Londra pentru a discuta despre securitate cu premierul britanic Keir Starmer, într-o demonstrație de sprijin din partea Marii Britanii. El și alți lideri europeni doresc să se asigure că interesele lor vor fi luate în considerare atunci când Trump și Putin se vor întâlni.
La Moscova, Putin a lăudat eforturile lui Trump de a pune capăt războiului într-un scurt videoclip difuzat de Kremlin, afirmând că Casa Albă depune „eforturi destul de energice și sincere pentru a opri ostilitățile” și pentru a „ajunge la acorduri care sunt în interesul tuturor părților implicate”.
Dar există mult scepticism cu privire la intențiile reale ale lui Putin, care urcă și mai mult nivelul de anxietate din Ucraina.
„Faptul că această întâlnire are loc nu este în favoarea Ucrainei”, a declarat Olga Tokariuk, membră a Programului de Reziliență Democratică al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Opusul este valabil pentru Rusia, „deoarece summitul îl legitimează pe Putin”, a afirmat Tokariuk în cadrul unei conferințe telefonice din 14 august. „El obține o întâlnire cu președintele SUA pe teritoriul american fără a face nicio concesie.”
Cel mai pesimist scenariu ar fi ca Ucraina să fie obligată să facă concesii teritoriale fără a primi în schimb garanții de securitate, a declarat Tokariuk. Ucraina se teme că acest lucru ar duce doar la o nouă agresiune din partea Rusiei în câteva luni.
„Dacă Rusia nu va fi trasă la răspundere pentru declanșarea acestui război pe scară largă în 2022, acest lucru nu va face decât să o încurajeze să vrea mai mult”, a afirmat Tokariuk.
Kendall-Taylor a afirmat că unul dintre riscurile pentru Ucraina este că Putin ar putea să consolideze opinia lui Trump că Zelenski ar fi obstacolul în calea încheierii războiului.
Pericolul este că, dacă Putin vorbește despre dorința sa sinceră de a pune capăt războiului și face câteva „propuneri rezonabile pe care Ucraina va trebui să le respingă”, Zelenski s-ar putea trezi din nou în vizorul lui Trump, ca figură „obstinată și intransigentă”, a declarat Kendall-Taylor, care a ocupat funcția de adjunct al ofițerului național de informații pentru Rusia și Eurasia în cadrul Consiliului Național de Informații al SUA în perioada 2015-2018.
Cum poate fi „frânt” Putin?
Există, de asemenea, scepticism că a-l amenința pe Putin cu tarife este suficient pentru a-i frâna ambițiile teritoriale. Trump va trebui să fie ferm, a declarat Richard Haas, un fost înalt funcționar al Departamentului de Stat care a participat la negocierea acordurilor de pace în numele Statelor Unite în cadrul administrațiilor anterioare.
„Dacă vrei cu adevărat să schimbi calculele lui Putin, trebuie să-l lipsești pe Putin de ideea că timpul este de partea lui și că, continuând acest război, Rusia va obține ceea ce vrea”, a declarat Haas într-un interviu acordat postului american CBS. „Ce trebuie să facă președintele Trump este să spună: «Vlad, asta nu se va întâmpla»”.
Discuțiile au loc într-un moment crucial, în contextul în care Trump este din ce în ce mai frustrat de Putin, iar președintele rus nu dă semne că ar fi dispus să renunțe la cererile maximaliste ale Kremlinului. Trump și Putin au purtat șase convorbiri telefonice, iar principalul emisar al Casei Albe s-a deplasat la Moscova de cel puțin trei ori.
Zelenski a declarat că el și Starmer au discutat „în detaliu” garanțiile de securitate pe care Ucraina le consideră necesare pentru a accepta un armistițiu.
Trump a declarat într-un interviu acordat Fox News că, dacă l-ar suna pe Zelenski pentru o întâlnire tripartită cu el și Putin, aceasta ar fi „foarte, foarte importantă, pentru că va fi o întâlnire în care se va ajunge la un acord”. El a făcut din nou aluzie la schimburile teritoriale.
„Nu vreau să folosesc expresia «a împărți lucrurile», dar, într-un fel, nu este un termen rău, nu-i așa?”, a spus el.
Trump a declarat anterior că, pentru a pune capăt conflictului, ambele părți vor trebui să facă schimb de teritorii, pentru a pune capăt luptelor intense care au costat zeci de mii de vieți omenești de ambele părți și au provocat strămutarea a milioane de ucraineni.
Însă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump a fost „foarte clar” într-o convorbire telefonică din 13 august că dorește să obțină un armistițiu la summit și că Trump a precizat clar că „problemele teritoriale legate de Ucraina... vor fi negociate numai de președintele ucrainean”.
„Gândirea lui Trump pare să fie mai apropiată de cea a europenilor decât se temeau inițial unii”, a declarat un oficial european pentru RFE/RL după convorbire.
Trump a avertizat Rusia că va urma „consecințe foarte grave” dacă nu va înceta războiul împotriva Ucrainei, dar nu a dat detalii despre consecințele cu care s-ar putea confrunta Moscova.
Dacă insistența lui Trump de a implica Ucraina se confirmă, acest lucru ar contribui la calmarea temerilor Ucrainei, dar Rusia a respins în mod constant ideea unei întâlniri cu Zelenski, sugerând că aceasta ar trebui să aibă loc numai după ce părțile vor fi aproape de semnarea unui acord de pace, nu doar a unui acord de încetare a focului.
Acest moment pare îndepărtat, având în vedere diferențele enorme dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei, care persistă în privința mai multor chestiuni importante, printre care teritoriul și securitatea, în ciuda celor trei runde de discuții directe din Turcia care au avut loc de la jumătatea lunii mai.
Corespondentul RFE/RL la Washington, Todd Prince, și redactorul pentru Europa, Rikard Jozwiak, au contribuit la realizarea acestui articol.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
