Le Monde deschide săptămâna presei punând astăzi mare în prima pagină o sinteză a ceea ce continuă să fie principala știre la nivel planetar: mandatul de arestare emis împotriva lui Vladimir Putin de către Curtea Penală Internaținală (CPI) de la Haga.
Tot la Paris, Libération o citează pe Clémence Bectarte, avocată în cadrul Federației internaționale a drepturilor omului (FIDH), care confirmă că CPI este singura instanță abilitată să-l judece pe Putin.
Mai bine de 40 de țări au cerut, a doua zi după invadarea Ucrainei, să se deschidă o asemenea anchetă internațională care să ducă la inculparea principalilor responsabili ruși.
„Haga a decis să treacă la nivelul superior”, scrie Evropeiska Pravda, pagina de afaceri UE a cotidianului online Ukrainska Pravda, “aprobând emiterea unui mandat de arestare pentru doi cetățeni ai Federației Ruse: președintele în exercițiu, Vladimir Putin și reprezentanta pentru drepturile copiilor Maria Lvova-Belova”.
Surpriză la Kiev
„Imediat, ucrainenii au început să se felicite reciproc pentru această victorie”, continuă Evropeiska Pravda. Dar, în realitate, „pentru Ucraina, această știre a fost complet neașteptată”.
De ce anume îl acuză Curtea Penală Internațională (CPI) pe liderul de la Kremlin? Că a jucat un rol principal în deportarea a mii de copii ucraineni în Rusia. „Înainte de această primăvară și mai ales în timpul verii lui 2022, Rusia a început să deporteze masiv copiii din teritoriile ocupate. O parte dintre copiii ucraineni răpiți au fost transferați în Rusia, iar o altă parte în Crimeea ocupată din 2014 încoace. […] Cu toate acestea, printre copiii deportați, sunt foarte puțini orfani. Mulți copii au avut un părinte ucis de ruși – sau ambii părinți omorâți. Mulți au fost smulși de la cei dragi în timpul așa-numitelor „filtrații”. […] Copiii au fost plasați în tabere speciale, în vreme ce erau căutați „părinți adoptivi” pentru a-i integra apoi în societatea rusă.”
Este oare prima oară că se declanșează o asemenea anchetă, combinată cu o inculpare, împotriva unui șef de stat aflat în exercițiul puterii?
E întrebarea pusă de Le Monde: «Ei bine, nu este prima dată, ci a existat deja un mandat de arestare — executat în final — împotriva lui Omar Bashir, pe atunci președintele Sudanului, în timp ce se comitea un genocid în Darfur, în 2009. Acolo ne aflam în contextul unui război în desfășurare, între două state suverane, care se desfășura în fața ochilor tuturor, iar situația actuală pare să se conformeze aceluiași model.»
Xi Jinping urmează să călătorească luni la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. A merge în vizită la o persoană care face obiectul a două mandate de arestare ICC ar putea fi oare o problemă pentru președintele chinez?
Nu, desigur, răspunde Le Monde, iar China nu va coopera, oricum, cu Curtea Penală Internațională. Nu există, așadar, nicio șansă ca autoritățile chineze să decidă să țină cont de inițiativele respectivei instanțe internaționale.
Mandatul de arestare pentru Vladimir Putin și pentru reprezentanta prezidențială pentru drepturile copilului Maria Alekseievna Lvova-Belova a fost eliberat sub acuzația de „răpire și deportare ilegală a copiilor ucraineni”. Dar a putea dovedi asta, cum o scrie în Italia La Repubblica, reprezintă doar o părticică dintr-o investigație mult mai amplă și mai complexă, care este departe de a fi încheiată:
„Pe biroul procurorului CPI Karim Khan se află sute de rapoarte, fotografii, videoclipuri, culese în lungile luni de anchete, care documentează multe alte crime de război comise de soldații ruși în timpul invadării Ucrainei: asasinate de civili, încarcerări ilegale, distrugerea infrastructurilor civile, torturi, transferuri forțate. Tocmai acest ultim aspect, alături de deportarea copiilor, ar putea determina Curtea să formuleze cea mai gravă dintre acuzații: acea de genocid”.
La Repubblica se oprește asupra acestui impuls al dictatorului către „reeducarea” forțată a copiilor ucraineni: „Manipularea, modelarea, condiționarea minții copiilor și adolescenților înseamnă subjugarea unor ființe umane, înseamnă cultivarea perversă a consensului prin reducerea posibilității de abatere individuală de la ordinea stabilită. Este o formă odioasă de abuz care vizează eradicarea oricărei posibilități critice de gândire în schimbul ofertei unei noi identificări care să le înlocuiască pe toate cele precedente.”
La Londra, The Observer explică la rândul său, în detaliu, într-o lungă anchetă, cum s-a petrecut, de multe luni încoace, deportarea — la propriu — a multor mii de copii ucraineni, ceea ce corespunde, conform CPI, o potențială crimă de război.
Bolsonaro obligat legal să returneze bijuteriile saudite
Într-o decizie luată „unanim”, Curtea de Conturi braziliană a ordonat fostului președinte Jair Bolsonaro „să returneze în termen de cinci zile bijuteriile oferite statului brazilian de către guvernul saudit, precum și armele oferite de Emiratele Arabe Unite autorităților de atunci”, relatează O Globo.
Locul acestor bijuterii este „în colecția instituției președinției”, a insistat instanța. Bijuteriile intraseră pe teritoriul brazilian fără a fi fost declarate la vamă. În fața scandalului, Curtea de Conturi a cerut deschiderea unei anchete asupra tuturor cadourilor oferite de țări străine sub președinția lui Bolsonaro (2019-2022).
Pentru ce berea belgiană este unică în lume
În sfârșit, marele cotidian francez Libération a consacrat în numărul său de weekend, pe mai multe pagini, un detaliat și numai bun de degustat reportaj dedicat berii (berilor) belgiene.
De la producția monahală din Evul Mediu și până la noile microberării de astăzi, trecând prin mareea comercială a marilor grupuri industriale belgiene de bere (de tipul fadei Stella Artois), istoria Belgiei a fost întotdeauna strâns legată de cea a berii. Potrivit specialistului Jef Van den Steen, citat de Libération, „Belgia este singura țară din lume în care sunt folosite toate cele patru metode de fermentație – spontană, mixtă, înaltă și joasă”.
Expertul belgian, autor al cărții: Belgia: Regatul berii (2021), subliniază că „pentru o populație de abia 11 milioane de locuitori, Belgia are peste 600 de producători care scot câteva mii de tipuri diferite de bere”. O producție recunoscută în special de Unesco, care a inclus în 2017 „cultura berii în Belgia” în patrimoniul cultural al umanității.
În fiecare an, Belgia exportă aproximativ 70% din producția sa națională. Mai presus de toate, influența globală a berii belgiene se vede în locul pe care îl ocupă în multe clasamente, precum în ultimele World Beer Awards în care a strâns o treime din categoriile premiate. Belgia este pe cale de a deveni o țară în care există mai multe fabrici de bere decât sate și târguri.
