În mai 2024, Dmitri Medvedev, fostul președinte rus căruia îi place mai nou să dojenească Occidentul, pe care îl admira pe vremuri, a răbufnit la adresa unei boxe inteligente.
El a criticat boxa smart „Alice”, un produs al gigantului tehnologic rus Yandex, pentru că a refuzat să-i răspundă la o întrebare despre monumentele ucrainene dedicate lui Stepan Bandera, un ucrainean care a condus mișcarea de insurgență împotriva forțelor sovietice și a colaborat cu naziștii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Medvedev l-a numit pe creatorul lui „Alice” „un mare laș” și a sugerat că managerii companiei ar trebui să primească statutul de agent străin, o denumire folosită de Rusia pentru a reprima disidența.
Ce „crimă” a comis „Alice”? Refuzând să recunoască existența monumentelor lui Bandera, ea a subminat narațiunea Rusiei conform căreia Ucraina este o țară plină de naziști. În acel moment, AI-ul rusesc tocmai dăduse „nas în nas” cu Kremlinul.
În timp ce companii chineze precum DeepSeek dovedesc că inteligența artificială avansată poate fi dezvoltată la costuri mici, ambițiile globale ale Rusiei se clatină sub greutatea restricțiilor ideologice, a exodului de talente din domeniul tehnologiei și a sancțiunilor occidentale ce restricționează accesul la echipamente esențiale.
Un început promițător
Vladimir Putin a spus clar că viitorul Rusiei este legat de inteligența artificială. „Rusia trebuie să devină un lider mondial, nu numai în crearea, ci și în... pătrunderea inteligenței artificiale în toate sferele vieții noastre, fără excepție”, a declarat președintele rus la o conferință pe tema AI organizată de guvern la Moscova în decembrie 2024.
Acum cinci ani, cuvintele lui Putin ar fi putut părea mai realiste. Informaticienii ruși se bucurau de atenție la nivel mondial pentru eforturile lor de a crea modele de inteligență artificială mai rapide și mai eficiente. În 2022, Sber, principala companie financiară din Rusia în domeniul dezvoltării AI, a lansat un generator de imagini prin inteligență artificială, numit Kandinsky. Modelul a fost conceput pentru a concura cu DALL-E și Midjourney ale OpenAI, poziționând Rusia ca un concurent în spațiul creativ bazat pe AI.
Rusia are, de asemenea, o tradiție în dezvoltarea tehnologiilor de rețele neuronale, care alimentează inteligența artificială prin imitarea procesului de învățare la nivelul creierului. De asemenea, informaticienii ruși aveau experiență în colaborarea cu statul. Un sistem de recunoaștere facială, de exemplu, a fost conectat la camerele CCTV ale metroului din Moscova începând cu 2020.
- Te-ar putea interesa și: „Statul folosește tehnologia împotriva protestatarilor”. Cum funcționează supravegherea video la Moscova
Un expert internațional în inteligență artificială - având legături strânse cu echipa de inteligență artificială a Sber și care a vorbit Serviciului rus al RFE/RL sub rezerva anonimatului - a declarat că, la acea vreme, „Rusia avea șansa să devină unul din liderii mondiali în generarea de imagini".
Apoi, totul s-a prăbușit, când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina.
La scurt timp după aceea, SUA și UE au impus sancțiuni industriei tehnologice din Rusia. Într-un efort de a submina capacitățile militare ale Kremlinului și de a încetini economia, sancțiunile au restricționat vânzările către Rusia de semiconductori, tehnologii cu dublă utilizare și capacități informatice avansate.
Efectul a fost dramatic. NVIDIA, o companie americană de tehnologie specializată în unități de procesare grafică (GPU) care alimentează coloana vertebrală a inteligenței artificiale, a încetat aproape imediat să mai furnizeze cipuri Rusiei. Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, care utilizează tehnologie americană, a încetat, de asemenea, să furnizeze cipuri Rusiei.
Potrivit expertului care deține informații din interiorul Sber, compania a reușit să achiziționeze circa 9 000 de unități de GPU din februarie 2022, deși aceste cifre nu pot fi confirmate independent de RFE/RL. Prin comparație, Microsoft a achiziționat aproape 500.000 de GPU-uri numai în 2024.
Rusia a încercat să ocolească sancțiunile prin achiziționarea de componente sofisticate, cum ar fi GPU-urile, din China și India, dar companiile din aceste țări sunt reticente în a încheia contracte, deoarece nu doresc să fie sancționate ele însele pentru furnizarea de produse către Rusia.
Având opțiuni drastic limitate, Rusia trebuie să recurgă la așa-numitele „importuri gri” din țări precum Kazahstan, care nu pot însă avea acces la cipuri nici rapid, nici în cantități mari. În plus, atunci când cipurile se ard, companii precum NVIDIA nu-și mai respectă garanțiile pentru produsele care au fost importate în Rusia.
Exodul creierelor umane
Rusia nu se confruntă numai cu deficitul de piese, ci și cu un deficit de oameni, agravat de războiul din Ucraina.
La scurt timp după ce Sber a lansat Kandinsky în vara anului 2022, mulți dintre specialiștii care au lucrat la proiect au părăsit Rusia.
„Am vorbit cu unul dintre dezvoltatorii din această echipă”, a declarat expertul în inteligență artificială pentru RFE/RL, „și a glumit spunând că, după începerea războiului, aproape toți cei mai buni specialiști în generarea de imagini prin rețele neuronale din Rusia au ajuns într-un singur apartament închiriat în Erevan. [Dezvoltatorul] și-a găsit curând un loc de muncă într-o companie occidentală.”
- Citește și: Europarlamentarii au adoptat prima lege „explicită” în domeniul Inteligenței Artificiale
Deși Sber a minimalizat efectele exodului de creiere asupra operațiunilor sale, cifrele sunt dure. Maksut Șadaev, ministrul rus pentru dezvoltare digitală, comunicații și mass-media, a declarat că aproximativ 100 000 de specialiști IT - aproximativ 10% din forța de muncă din domeniul tehnologiei din țară - au părăsit Rusia în 2022. Mulți au plecat imediat după începerea războiului în februarie 2022, iar un alt val a urmat după anunțarea mobilizării militare din Rusia în septembrie 2022.
Mulți lucrători IT calificați s-au mutat în străinătate, creând centre de talente rusești în domeniul tehnologiei în țări precum Emiratele Arabe Unite, Georgia, Armenia și Serbia. Cu salarii adesea mai mari și o cultură mai bună și mai deschisă a inovării și colaborării, mulți dintre aceștia aleg să rămână acolo.
Rusia a încercat să împiedice acest exod al creierelor prin creșterea salariilor și crearea unor centre de cercetare în orașe precum Kazan și Novosibirsk, dar acest lucru nu a fost decât o picătură în ocean.
Boții de cenzură ai Rusiei
La toate aceste provocări se adaugă constrângerile ideologice ale Kremlinului. Așa cum Putin a văzut odată internetul dominat de Occident ca o amenințare la adresa suveranității și valorilor Rusiei, el vede acum dezvoltarea AI prin aceeași prismă ideologică.
În 2023, la o conferință Sber, Putin a scos în evidență amenințările pe care modelele lingvistice "occidentale" (LLM) - de exemplu, GPT-4 sau Gemini - le-ar putea reprezenta pentru Rusia. Astfel de LLM-uri, a spus el, „pur și simplu ignoră și anulează cultura rusă” și impun o etică „căreia ne opunem”.
Confruntarea lui Medvedev cu „Alice” a fost doar vârful icebergului. După cum au aflat ulterior jurnaliștii ruși de la Meduza, „Alice” nu refuză doar să discute despre Bandera, ci și despre Vladimir Putin.
Pentru a lupta împotriva acestei „amenințări occidentale”, Rusia vrea să fie autonomă și să își construiască propriile modele de inteligență artificială. În decembrie 2024, Aleksandr Dughin, un important ideolog al Kremlinului, a declarat că Rusia ar trebui „să dezvolte o versiune rusă a inteligenței artificiale - adică o inteligență artificială rusă care, fără să stea pe gânduri, va răspunde nu numai cui aparține Crimeea, ci și Kievul, Harkovul [și] Odesa”.
La sfârșitul anului 2024, Putin a instruit guvernul și Sber să aprofundeze cooperarea cu China în domeniul inteligenței artificiale. Iar la 6 februarie, Reuters a relatat că Sberbank intenționează să colaboreze cu cercetătorii chinezi la proiecte comune de inteligență artificială.
China cenzurează LLM-urile din 2023. Această cenzură se realizează nu numai în așa-numita etapă de aliniere - în care inteligența artificială poate fi modificată pentru a nu răspunde la anumite întrebări - ci și în etapa de formare, în care cel puțin o parte din datele de formare sunt preselectate.
Având în vedere resursele limitate ale Rusiei, încercarea de a crea un sistem strict de cenzură a AI ar pune la grea încercare resursele și puterea de procesare deja limitată - ca să nu mai vorbim de efectul dăunător asupra libertății de exprimare. China poate face acest lucru deoarece sectorul său de inteligență artificială este vast. Spre deosebire de Rusia, gigantul asiatic deține seturi uriașe de date, infrastructură sofisticată și parteneriate globale extinse și profunde.
Pentru moment - sau cel puțin atât timp cât sancțiunile internaționale sunt încă în vigoare - inteligența artificială rusească se va dezvolta lent. Într-un clasament realizat de Chatbot Arena, o platformă de evaluare comparativă, LLM-urile rusești create de Sber și Yandex s-au clasat pe locurile 12, respectiv 17, din 44 de modele participante. Primele trei au fost Gemini Pro 1.5 (Google), Claude 3.5 (Anthropic) și ChatHPT-4o (OpenAI).
Rămânerea în urmă în dezvoltarea inteligenței artificiale ar afecta mai mult decât chatbot-urile și boxele smart. Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine tot mai importantă pentru cercetarea științifică, inovarea industrială și capacitățile militare, Rusia și-ar putea pierde competitivitatea economică, suveranitatea tehnologică și influența strategică pe scena mondială.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
