Legea propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian, pe care unii o consideră inspirată de legislația similară din Rusia, a fost criticată de partenerii occidentali ai țării și de societatea civilă din Georgia.
Luni seară, 5000 de oameni s-au adunat la clădirea Parlamentului din Tbilisi, cerând autorităților să renunțe la legea agenților străini. 14 protestatari au fost arestați, iar un polițist a fost rănit în ciocniri.
Ceva mai devreme, în Parlament, deputații s-au luat la bătaie, în imagini care au făcut iute înconjurul globului. Un deputat din opoziție, Aleko Eliașvili, a sărit la Mamuka Mdinaradze, șeful fracțiunii parlamentare a Visului Georgian, care încerca să prezinte oficial proiectul legislativ.
O lege „reîncălzită”
Legea agenților străini din Georgia nu este subiect de dispută pentru prima oară: ea a fost prezentată inițial în toamna anului trecut, dar guvernarea a retras-o de pe agendă după mari proteste de stradă.
„Noua” lege este identică cu cea veche, fiind doar denumită altfel („Despre transparența influenței străine”), obligând organizațiile civice și de presă care primesc fonduri din străinătate și se angajează în activități „politice” să se înregistreze ca „organizații care urmăresc interesele unei puteri străine”, cum sună mai nou sintagma de tristă faimă „agenți străini”.
Opoziția crede că scopurile legii, inclusiv în noua formulare, rămân aceleași, anume de a descuraja pluralismul de opinii, pe orice cale.
Într-un interviu de săptămâna aceasta, președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, aflată în conflict deschis cu guvernul, a spus că legea demonstrează că Visul Georgian este de fapt... Visul Rusesc.
Președinta a spus că această inițiativă, ca și altele, cum ar fi abolirea cotelor de reprezentare a femeilor în legislativ sau respingerea vettingului în judiciar (un proces în plină desfășurare în Moldova, de exemplu) au rostul de a sabota apropierea Georgiei de Uniunea Europeană, făcând jocul „geopolitic” al Moscovei.
NATO și UE nu sunt amuzați
Partidul de guvernământ Visul Georgian neagă din răsputeri că ar acționa în interesul Rusiei și insistă că legea vrea de fapt să mărească transparența vieții publice, inclusiv a surselor de finanțare. El susține că modelul nu este nicidecum legea rusă folosită pentru reprimarea opoziției și presei, ci... legislația SUA, introdusă în 1938.
Partenerii occidentali ai Georgiei, țară care bate la porțile Uniunii Europene și NATO, nu cred aceste explicații.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la finalul unei reuniuni a miniștrilor de externe de la Bruxelles, săptămâna trecută, că se opune oricărei tentative a guvernării de la Tbilisi să reintroducă acest proiect de lege în agenda parlamentară. El a spus că asemenea inițiative „vor compromite întregul efort de consolidare a instituțiilor democratice din Georgia”.
„Cetățenii georgieni au arătat foarte clar că vor un viitor democratic prosper în familia europeană și euroatlantică. (...) Orice lege introdusă cu noțiunea de „agenți străini” va submina ideea de a consolida democrația în Georgia”, a adăugat Stoltenberg.
La rândul său, un purtător de cuvânt al șefului diplomației UE, Josep Borrell, a spus că blocul comunitar „regretă că această legislație este readusă în examinare repetat, în ciuda reacțiilor puternice de pe plan intern și extern, din martie 2023”.
Declarația purtătorului de cuvânt mai adaugă și că Tbilisi și-a asumat obligația de a urma pașii necesari pentru a se asigura că societatea civilă poate acționa liber și lupta „contra dezinformării împotriva UE și valorilor sale”.
