Oxana Gumennaia susține că societatea moldoveană încă nu înțelege pe deplin de ce, de pildă, drepturile femeilor, ale minorităților sexuale, ale persoanelor cu dizabilități mentale trebuie respectate.
„[Nu trecem] testul acceptării, testul respectului față de demnitatea umană. Noi ca societate și ca stat nu trecem acest test”, spune invitata podcastului „În esență...”
Pe de altă parte, potrivit ei, R. Moldova și-a adaptat legislația la multe tratate internaționale, țara fiind lăudată pentru legi bune, însă lucrurile se complică „la nivel de mecanisme de implementare.”
Reforma justiției, o reformă „grăbită”
Instituția Avocatului Poporului susține în rapoartele sale că populația din R. Moldova întâmpină încă dificultăți în ceea ce privește realizarea dreptului la un proces echitabil. Invitata podcastului consideră că acesta este un efect al unei reforme „grăbite”. Or, în goana autorităților de a ajusta reforma și legile pe justiție la standardele internaționale, proiectele „nu sunt foarte bine consultate cu societatea civilă”.
Iar dacă justiția este sau nu influențată de politic, invitata podcastului susține că asta va deveni limpede în 2-3 ani, când va putea fi evaluată activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor, membrii cărora au trecut prin procedura de Pre-Vetting.
„Democrația” transnistreană, mână-n mână cu pușcăria și „psihiatria”
Adjuncta Avocatului Poporului spune în podcast că situația cu drepturile omului rămâne gravă în regiunea separatistă transnistreană. În stânga Nistrului, mulți cetățeni mai trăiesc cu sentimentul că vor fi persecutați, dacă vor sesiza instituțiile constituționale pe anumite probleme. Cu referire la uciderea, anul trecut, a lui Oleg Horjan, un opozant și critic al regimului de la Tiraspol, Oxana Gumennaia spune că acest caz reprezintă un „precedent foarte periculos” și un „semnal” transmis populației din regiune.
Iar întrebată dacă în regiunea separatistă există măcar „un dram de democrație”, Oxana Gumennaia a admis că oamenii își pot „exprima gândurile liber, cu toate că riscă să fie închiși în penitenciare sau în psihiatrie”.
În opinia invitatei podcastului, R. Moldova poate schimba „foarte repede” situația în regiunea transnistreană dacă vor fi create acolo „condiții adecvate”. E nevoie de soluții mai mult „umanitare” și mai puțin politice, crede Oxana Gumennaia.
Alte chestiuni discutate în podcast
- Cum se respectă drepturile și libertățile omului în R. Moldova: ce se respectă la modul practic și ce - mai mult declarativ?
- Cum poate fi apreciat nivelul democrației în R. Moldova în baza setului de valori, care înseamnă drepturi și libertăți.
- Cum este monitorizată situația cu drepturile omului în regiunea separatistă transnistreană, de vreme ce teritoriul rămâne închis?
- Eliberarea din detenție a lui Adrian Glijin, Victor Pleșcanov și Vladimir Dudnic – o consecință a presiunilor internaționale sau ale Chișinăului?
- Despre consecințele pentru folosirea, devenită ilegală în stânga Nistrului, a toponimului „Transnistria”?
- Este, oare, în R. Moldova, asigurat pe deplin dreptul cetățenilor și al actorilor politici la libertatea de întrunire și asociere, la libertatea electorală și dreptul de a face politică?
- Cât de întemeiate sunt criticile și nemulțumirile opoziției care acuză guvernarea PAS că ar limita „sever și arbitrar” unele libertăți.
- Cât de bine reușește R. Moldova să asigure drepturile refugiaților ucraineni – să le ofere acces la servicii educaționale, incluziune socială și acces la azil?
- Care e fenomenul cel mai îngrijorător în contextul nerespectării drepturilor omului în R. Moldova?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
