Directoare adjuncta a centrului de cercetare ECFR (Centrul European pentru Relații Externe) de la Bruxelles și conducătoarea biroului ECFR de la Sofia, fostă consilieră de politică externă a premierului Bulgariei, Kiril Petkov, Vessela Tcherneva este specializată în politica externă a Uniunii Europene, Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre, relațiile transatlantice și probleme energetice.
Recent, ea a publicat articolul „Înainte de a fi prea târziu: cum ar trebui UE să sprijine admiterea Balcanilor de Vest”, în care atrăgea atenția că procesul de aderare, în forma sa actuală, își pierde credibilitatea în țările balcanice. În opinia analistei, este nevoie de noi mecanisme, prin care UE să poată sancționa prompt derapajele în timpul negocierilor, dar și încuraja prompt și tangibil progresele țărilor candidate.
- Șansa extinderii poate să dispară repede;
- Blocajul unguresc al extinderii, dacă merge până la capăt, va afecta nu doar Ucraina, ci toate țările candidate;
- În Balcanii de Vest, aderarea la UE reprezintă un liant esențial pentru stabilitate;
- Politicienii locali pot fi o „frână” pentru reformele cerute țărilor candidate, mai ales când se amăgesc că ele vor fi primite fără eforturi, în baza unui calcul geopolitic;
- Franța și Germania se dovedesc principalii susținători ai extinderii, cu mențiuni pentru Danemarca, Suedia și Polonia ca potențiali actori cheie.
Europa Liberă: Acum două luni ați publicat un articol în care avertizați cumva Uniunea Europeană să nu piardă ocazia de a relansa negocierile de aderare și cu țările din Balcanii de Vest, și asta „înainte să fie prea târziu”. Ce vreți să spuneți prin „prea târziu”?
Vessela Tcherneva: Cred că acum există o șansă de a avansa cu extinderea Uniunii Europene, șansă oferită de războiul din Ucraina (provocat de agresiunea Rusiei), război care a forțat Uniunea Europeană să-și gândească politica față de vecini și în termeni strategici, nu numai birocratici, cum o făcea înainte. Dar această fereastră de oportunitate s-ar putea închide foarte repede.
Pe de o parte, începe să se resimte o oarecare oboseală cu războiul din Ucraina. Pe de altă parte, urmează alegerile pentru Parlamentul European din vara anului viitor, care ar putea aduce o schimbare de atmosferă - să spun așa - în Europa....
Europa Liberă: Vă gândiți la victoria surpriză din Olanda a ultranaționalistului Geert Wilders, care se opune deschis extinderii, și nu numai? La Germania, unde partidul de extrema drepta Alternativa pentru Germania este deja pe locul doi în sondajele de opinie?
Vessela Tcherneva: Da, mă gândesc la extrema dreaptă, dar și la cea de stânga. Cred că există riscul real ca în Parlamentul European să intre mai mulți eurosceptici. Asta va complica foarte mult dezbaterea despre extindere. La care se adaugă și o serie de alegeri naționale, anul viitor.
Nu o să le analizeze pe toate, dar una din cele mai importante va fi una care nu este europeană, este vorba de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Sunt importante pentru argumentul că extinderea UE este o necesitate geostrategică, pentru că Statele Unite au fost și ele un catalizator...
Europa Liberă: Recent, ministrul de Externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani, avertiza Uniunea Europeană că dacă nu reușește să împingă realmente înainte procesul de extindere, riscă o reinflamare a conflictelor interetnice în Balcanii de Vest. Argumentul lui era că ideea aderării la UE ar fi singurul liant intre diversele etnii, minorități și elite politice din aceste țări. Cum comentați?
Vessela Tcherneva: Are perfectă dreptate. În regiune s-a văzut că acordurile de pace, ca cel de la Dayton, pot pune capăt luptelor dar nu pot aduce pacea, nu pot ajuta aceste țări să se unească în spatele unui plan național, a unei viziuni comune. Nu mă gândesc numai la Bosnia, aici este vorba și de Serbia și conflictul prelungit cu Kosovo și altele. De aceea, ministrul Osmani are dreptate când vorbește despre importanța perspectivei europene. Mai ales pentru tineri, pentru oamenii de afaceri, pentru clasa de mijloc. Dar și pentru minorități, care știu că vor fi cel mai bine protejate în cadrul UE.
Europa Liberă: În noiembrie, Comisia Europeană a analizat și situația din toate țările din Balcanii de Vest, aflate deja în negocieri de aderare sau așteptând să le deschidă, ca Bosnia. Concluzia la final a fost că toate au regresat, când vine vorba de statul de drept, justiție sau combaterea corupției. Ce credeți că ar putea opri regresul, sau chiar schimba cursul, mai ales că au regresat și țări care sunt deja în negocieri de aderare?
Vessela Tcherneva: Cred că depinde de cum structurăm procesul (de negocieri). De exemplu, toate țările candidate la aderare încep negocierile cu capitolele 23 și 24 (din aquis-ul comunitar) privind statul de drept. Este important, dar nu suficient.
Dacă observăm că o țară candidată face regrese, ar trebui să putem reacționa imediat, eventual să reducem accesul acelei țări la fonduri europene. Pe de altă parte, dacă o candidată face progrese, efortul ar trebui cumva răsplătit, cu acces la mai multe fonduri sau un cuvânt mai greu de spus în anumite decizii europene, în domeniile în care au demonstrat că s-au aliniat la standardele europene.
Ar fi un mecanism de incurajare, dacă am reuși ca procesul de aderare să reflecte cumva, pas cu pas, progresele făcute de o țară candidată. În prezent, avem aceste rapoarte ale Comisiei Europene, o dată pe an, după care nu se prea întâmplă nimic.
Și da, este adevărat că țările din Balcanii de Vest au regresat în ultimul an și jumătate, poate doi. Asta se vede și în procesul negocierilor. Nu s-au mai deschis noi capitole, și nici nu s-au făcut mari progrese în capitolele care sunt discutate.
Mai este o problema, a politicienilor locali. Unii cred că se pot urca în acest tren geopolitic, care o să-i ducă la admiterea în UE fără ca ei să mai facă ceva. O iluzie periculoasă, pentru că Uniunea Europeană, mai ales de acum încolo, va fi foarte exigentă când vine vorba de respectarea condițiilor.
Europa Liberă: Cum apreciați opinia publică? Desigur, vorbim de șase țări diferite, dar în general, se poate spune că oamenii sunt mai degrabă eurofili sau eurosceptici? Și asta, exceptând partea economică, pentru că Uniunea Europeană nu înseamnă numai bani și joburi, este și o uniune de valori și principii?
Vessela Tscherneva: Există un sondaj de opinie, Barometrul Balcanic, care se face anual în cele 6 state din Balcanii de Vest. Ultimul barometru arată că în medie, cam jumătate din cetățeni sprijină aderarea la UE. Desigur, cum spuneați, variază mult de la țară la țară.
În Albania, procentul aceste este mai mare, mult mai mare. În Serbia este mult mai jos, cam 30%. Dar când îi întrebi dacă cred că în zece ani țara lor va fi în UE, atunci procentele scad dramatic. Aici este o mare problemă.
Sprijinul pentru aderare este acolo, constant, dar așteptările pe termen scurt sau mediu arată că procesul de aderare și-a cam pierdut din credibilitate în regiune.
Mai este un aspect: opinia publică este puternic influențată de politicienii locali. Dacă unii politicieni aleg să meargă la televiziune numai ca să critice de fiecare dată Uniunea Europeană, mă întreb cum de mai există și acel 30% sprijin pentru aderare!
Sigur, este important ca Uniunea Europeană să-și recâștige credibilitatea în regiune, accelerând procesul aderării, acceptând eventual cel puțin o țară. Dar este la fel de important ce le spun politicienii cetățenilor lor.
Europa Liberă: Am auzit că circulă gluma : „Uniunea Europeană ar putea să dispară înainte ca vreunul dintre noi să ajungă acolo”...
Vessela Tcherneva: Da adevărat, este o idee vehiculată mult și de propaganda Rusiei, așa că nu mă miră.
Europa Liberă: Care sunt șansele Bosniei-Herțegovina de a începe negocierile de aderare? Fie după summitul UE din decembrie, fie un pic mai târziu?
Vessela Tscherneva: Uniunea Europeană se simțea obligată să încurajeze cumva Balcanii de Vest, în această cheie interpretez eu recomandarea ca să se deschidă negocieri de aderare cu Bosnia... Și tot ce sper este ca liderii aflați la putere în Bosnia să înțeleagă ce șansă au - și să o folosească. Să nu transforme totul într-un proces birocratic, dar să folosească acest moment pentru reforme adevărate.
Consiliul (European) din decembrie va fi foarte dificil. Să nu ne facem iluzii. Este de așteptat ca Viktor Orbán să-și prezinte argumentele împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și eventual Moldova. În acest caz, vor fi afectate toate țările candidate. Cum spuneam, această fereastră de oportunitate nu va fi deschisă mult timp.
Europa Liberă: Dacă Viktor Orbán blochează deschiderea negocierilor la summitul din decembrie, s-ar putea ca acestea să fie amânate sine die?
Vessela Tscherneva: În tot cazul, va fi dificil să ne imaginăm că negocierile ar putea începe în lunile de după summit. Or, Ucraina și Moldova tocmai asta așteaptă.
Pentru Uniunea Europeană va fi un eșec, pentru că va semnaliza că nu este capabilă să-și folosească propriile „ustensile”, când trebuie să-și pună în practică marile planuri, cum este să sprijine Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. Ar trebui să fim mai destoinici la asta.
Europa Liberă: O ultimă întrebare. Între cele 27 de state UE, care sprijină cel mai mult cauza Balcanilor de Vest? Recent, ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg avertiza UE să nu pună unele candidate pe banda de accelerare – fiind vorba de Ucraina și Moldova – iar pe altele să le lase pe banda de serviciu, adică țările din Balcanii de Vest?
Vessela Tscherneva: Interesant că menționați Austria, pentru că Austria, conducerea Austriei într-adevăr sprijină regiunea, a format chiar o coaliție de țări care să sprijine Balcanii de Vest, dar dacă te uiți la opinia publică austriacă, foarte mulți sunt împotriva extinderii.
Este încă un aspect care ilustrează cât de fragilă este această nouă extindere.
Recent, ECFR a publicat o analiză foarte amănunțită a poziției elitelor politice din cele 27 de state membre față de extindere (Catch 27).
Se pare că singurele țări care cu adevărat sprijină extinderea, cu toate problemele și reformele pe care le implică, sunt Franța și Germania. Franța este chiar campioana extinderii, ușor paradoxal dacă ne gândim la poziția tradițională a Franței în această chestiune.
Mai sunt câteva țări precum Danemarca și Suedia care sunt și ele foarte interesate și active.
Polonia ar putea juca un rol foarte important, dacă noul guvern liberal va putea fi format la timp, așa încât Varșovia să aibă un cuvânt de spus. Polonia ar putea deveni motorul acestei extinderi.
Aceștia sunt favoriții mei, cei trei pe care aș miza.
