Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală anunță că pentru participarea la alegerile din 1 noiembrie în străinătate și în regiunea transnistreană s-au înregistrat peste 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. De ce e pusă regiunea transnistreană alături de cetățenii din diasporă?
Igor Boțan: „Acest lucru e făcut conștient și e un lucru absolut corect, pentru că autoritățile constituționale trebuie să știe cam câți cetățeni din Transnistria, cetățeni moldoveni își doresc să participe la alegerile naționale din Republica Moldova și, în funcție de răspunsul care vine din partea concetățenilor noștri locuitori în Transnistria, să știe câte secții de votare să deschidă. Mă refer la secții de votare speciale pe malul drept al Nistrului, în ce localități, ca să fie comod și eventual să ofere servicii de transportare acestor cetățeni de către Comisia Electorală Centrală și nu de către agenții interesați, concurenți electorali, așa cum a fost la parlamentarele din 2019.”
Europa Liberă: Dar Comisia nu precizează câți din cei peste 60 de mii de cetățeni sunt din regiunea transnistreană și câți din diasporă?
Igor Boțan: „Foarte puțini sunt din Transnistria, sunt probabil zeci, nici măcar sute nu sunt din Transnistria, deci cei 60 de mii sunt cetățenii noștri din diasporă, fie că e vorba de Europa, America sau Federația Rusă.”
Europa Liberă: Și totuși, autoritățile spun că deja e cunoscut numărul secțiilor de votare care vor fi deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului?
Igor Boțan: „Da, pentru că articolul 31 din Codul electoral prevede trei factori, cu pondere practic egală. Este vorba despre statisticile de la alegerile precedente, este vorba despre înregistrarea prealabilă și este vorba despre numărul de cetățeni care locuiesc în regiunea respectivă. Noi știm că în Transnistria avem aproximativ 250, dacă nu chiar 300 de mii de concetățeni de-ai noștri, deci este un bazin foarte larg, dar statisticile ne spun că în condiții normale, începând cu anul 1994, la alegerile naționale au participat sub 10 mii de concetățeni de-ai noștri din Transnistria.
Noi știm că în Transnistria avem aproximativ 250, dacă nu chiar 300 de mii de concetățeni de-ai noștri...
Pentru aceștia au fost deschise secții de votare pe malul drept și aceste secții de votare se cunoaște bine unde au fost deschise, cum au participat cetățenii și, dacă pornim de la inerție, atunci putem aproximativ ști cam câte secții de votare vor fi deschise acolo.”
Europa Liberă: Chișinăul propune să fie deschise 41 de secții de votare pentru alegătorii din regiunea din stânga Nistrului în cazul acestor alegeri prezidențiale din 1 noiembrie; comparativ cu scrutinul din 2016, numărul acestor secții de votare este în creștere cu 11.
Igor Boțan: „41 de secții de votare sunt prea multe și aceste secții de votare trebuie deschise în localitățile de pe malul drept, chiar amplasate pe malul Nistrului și în câteva municipii unde transnistrenii vin adesea, la Chișinău, Bălți, poate, dar așa cum la alegerile parlamentare au fost deschise secții de votare la Cahul, Ungheni este imposibil de crezut că cetățenii vin la aceste secții de votare.
Și am avut exemplul când la Chișinău s-au deschis secții de votare speciale pentru transnistreni și nu a venit nici măcar un cetățean să voteze, dar, mă rog, Comisia Electorală Centrală acum discută aceste proiecte și cred că se va găsi o soluție care să fie bine ponderată, astfel încât să nu apară niciun fel de dubii că acest lucru nu s-ar face cu bună-credință.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Tiraspol au prelungit termenul pentru carantină, asta înseamnă că restricțiile sunt încă dure. Cum vor ieși cetățenii din regiune și cum vom reveni, dacă ținem cont de aceste restricții?
Igor Boțan: „Am văzut așa-zisul proiect de lege transmis de liderul transnistrean către sovietul suprem ca să examineze posibilitatea extinderii acestei perioade de carantină până la 1 decembrie, ceea ce înseamnă că cuprinde și perioada pentru alegeri 1 și, respectiv, 15 noiembrie, dar acest proiect are și fundamentare. Am citit această fundamentare și se spune acolo foarte clar că în regiunile din Transnistria nu se spune despre regiunile din afara Transnistriei, se introduc aceste limitări, ceea ce ar putea să însemne că în afara teritoriului Transnistriei cetățenii se pot deplasa ca de obicei.
Deci, atunci când există interes, iar interesul există, se întâmplă astfel de lucruri curioase...
Acest lucru este interpretabil și eu cred că, așa cum s-a întâmplat și la alegerile din 2019, când am avut așa-numitul „efect al diplomației oligarhice”, și de această dată se vor găsi instrumente pentru a-i motiva pe transnistreni să participe. Și acest lucru acum este de mare interes, pentru că, așa cum spuneam, până în 2016 participarea transnistrenilor a fost în limitele, hai să spunem, sub 10 mii. În 2016, în al doilea tur am avut o dublare, deci a existat interes și la alegerile parlamentare din 2019 au venit tocmai 37 de mii, adică de patru ori mai mult decât de obicei. Deci, atunci când există interes, iar interesul există, se întâmplă astfel de lucruri curioase și cred că vom asista și de această dată la lucruri curioase, vom vedea cum se vor mobiliza cei din Transnistria și sub presiunea cui se vor mobiliza pentru a participa la aceste alegeri.”
Europa Liberă: Asta și contează, totuși dacă va exista o presiune pentru mobilizare, pentru că unii cunoscători ai dosarului transnistrean acreditează ideea că ar fi o înțelegere tacită între Igor Dodon și Vadim Krasnoselski referitor la prezența unui număr mai mare de alegători din stânga Nistrului la acest scrutin din 1 noiembrie.
Igor Boțan: „Este de așteptat un astfel de comportament, dar mai degrabă presiunea ar putea veni de la Moscova, dar aici între Chișinău și Tiraspol există un dialog, așa cum l-am văzut noi, foarte ciudat și există, hai să spunem așa, motivare, dar am văzut că Federația Rusă manifestă interes pentru alegerile din Republica Moldova. Ne amintim că ambasadorul Federației Ruse a avut întâlniri cu Comisia Electorală Centrală, a insistat pe deschiderea a 38 de secții de votare în Federația Rusă și în mod curios acest număr coincide cu cel propus de Comisia Electorală Centrală, dar aici cred că Comisia Electorală Centrală nu poate fi învinuită de nimic, pentru că, dacă citim atent articolul 31 din Codul electoral, vedem că Comisia Electorală Centrală, de fapt, a procedat corect.
O altă problemă pentru votul de peste hotare este cum are loc clusterizarea, pentru că am văzut că în Federația Rusă se deschid secții de votare în orașe în care niciodată concetățenii noștri nu au participat și pentru care înregistrarea prealabilă este la un nivel greu de admis ca una reprezentativă.”
Europa Liberă: Și chiar credeți că numărul alegătorilor din stânga Nistrului poate să favorizeze cu mult un concurent electoral?
Igor Boțan: „Farmecul situației din Republica Moldova este că avem competiție, e o competiție reală; avem ceea ce se numește democrație electorală, deci contează fiecare vot sau procent de vot și dacă din Transnistria au venit la alegerile parlamentare 37 de mii dintr-o participare de un milion și jumătate, trebuie să acceptăm că este vorba de aproximativ 2%, mai mult de 2%, iar asta înseamnă că contează foarte mult.”
Europa Liberă: Problema este cum reușește fiecare din cei care pretind la fotoliul de președinte să ajungă la acești alegători din stânga Nistrului, ca ei să cunoască platformele electorale, să știe pentru cine să voteze.
Igor Boțan: „Ei nu pot ajunge în niciun fel acolo. Cetățenii dacă ar avea interes, s-ar fi înregistrat prealabil și s-ar informa despre platforme de pe rețelele de socializare, de pe portalurile dedicate alegerilor.
Noi am văzut ce s-a întâmplat la alegerile din februarie 2019, când oamenii au fost aduși organizat, când au fost influențați, plătiți...
Au existat zeci de reportaje care au arătat și oamenii au recunoscut că le-au dat câte 20 de dolari sau euro și, da, au acceptat să participe. Astfel de lucruri nu trebuie să se întâmple.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă fraudare a alegerilor?
Igor Boțan: „Sigur că da! Numai că atunci organele de interne nu au intervenit pentru a întrerupe această transportare organizată la secțiile de votare, nu s-au interesat cine i-a organizat. De această dată înțeleg că Comisia Electorală Centrală are de gând să interzică transportarea organizată de către eventuali concurenți electorali care au interes și să găsească alte soluții, astfel încât să fie respectat dreptul constituțional al cetățenilor noștri.”
Europa Liberă: Dar Comisia Electorală poate decide să fie aduși organizat alegători din stânga Nistrului la acest scrutin?
Igor Boțan: „Comisia Electorală poate examina variante. De exemplu, Comisia Electorală Centrală ar putea organiza un tender pentru companiile de transport care să ofere anumite condiții și să accepte anumite reguli. Bunăoară, cetățenii din Transnistria care vor să vină la secțiile de votare pe malul drept se adună într-un anumit punct controlat de către autoritățile moldovene, sunt preluați de compania respectivă și transportați la secțiile de votare în prezența observatorilor, jurnaliștilor, celor interesați ca să se convingă că nu au loc tranzacții, deși și această metodă comportă foarte multe riscuri, întrucât, până ajung ei în punctul de unde sunt colectați, pot fi prelucrați, cumpărați ș.a.m.d.
Deci e o mare problemă votul din Transnistria, dar altă soluție nu există decât să li se ofere dreptul să participe și cel mai bine să nu existe niciun fel de transportare, să nu se admită niciun fel de transportare organizată, nici de către concurenții electorali, nici de alte instituții, cei care au interesul vin și-și manifestă acest interes.”
Europa Liberă: Dar unii politicieni spun că anume participarea cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la alegerile din Republica Moldova înseamnă un început de reglementare transnistreană?
Igor Boțan: „Nu cred că înseamnă un început de reglementare transnistreană, pentru că acești cetățeni din 1994 participă la alegerile din Republica Moldova în proporții despre care am vorbit, sub 10 mii de oameni. Iată s-a ajuns până la 37 de mii, ceea ce este deja consistent, pentru că 37 de mii de transnistreni participă la alegeri, asta înseamnă 10 la sută din numărul total de alegători din Transnistria, dar problema persistă, există dreptul constituțional de a alege și de a fi ales și de aceea nimeni nu-i poate împiedica pe transnistreni să participe la aceste alegeri.”
Europa Liberă: Dar totuși, care-i lămurea Dvs., dacă până la momentul înregistrării doritorilor de a participa la scrutin se înregistrează un număr mic și, eventual, dacă în ziua alegerilor vine un număr mare?
Igor Boțan: „Dar Dvs. ați menționat că numărul secțiilor de votare în alegerile precedente a fost suficient, chiar peste necesități.
Factorul pandemic trebuie tratat cu mare precauțiune...
Deci, dacă Comisia Electorală Centrală își va revedea atitudinea față de numărul de secții de votare, părerea mea este că 30 de secții de votare sunt mai mult decât suficiente pentru alegătorii din Transnistria, dar sigur că mai există și factorul pandemic. Factorul pandemic trebuie tratat cu mare precauțiune, nu e clar până la urmă cum acest factor va fi tratat și pentru cetățenii din țară, nu e clar cum vor răspunde guvernele statelor în care avem diaspore cu proporții destul de considerabile, deci sunt foarte multe semne de întrebare legate de acest scrutin.”
Europa Liberă: Pentru diasporă vă este clar dacă lucrurile s-au aranjat așa cum cere buchea și spiritul legii?
Igor Boțan: „Nu, nu, acolo sunt un șir de probleme pe care înțeleg că Comisia Electorală Centrală, Comisia juridică din parlament încă le discută, deci sunt lucruri care trebuie discutate. Din păcate, partidele politice, principalii actori electorali au manifestat un fel de neglijență față de acest subiect, abia acum există interes pentru această problemă și înțeleg că acest interes a apărut în această situație pandemică, pentru că se considera că e suficient să mărim numărul de buletine pentru secțiile de votare și lucrurile se rezolvă. Nu se rezolvă, pentru că e mare problemă și numărul secțiilor deschise, și amplasarea lor, adică clusterizarea, cum să găsești punctul care este cel mai atractiv și accesibil pentru concetățenii care trăiesc într-o anumită rază, iar acum factorul pandemic este unul extrem de presant.
El trebuie cumva abordat cu multă inteligență, astfel încât să avem factorul pandemic luat în considerare nu doar la Moscova, unde, iată, se propune deschiderea a 18 secții de votare, deși numărul de alegători din Moscova nu este mai mare decât cel din Londra, Paris, Milano, din zeci de orașe din Europa și ar fi straniu dacă factorul pandemic ar fi luat în considerare doar în Federația Rusă și nu ar fi luat în considerare în alte megalopolisuri din Europa și America.”
Europa Liberă: Opoziția parlamentară, dar și partenerii externi ai Republicii Moldova cer legislativului să modifice Codul electoral, tocmai incluzând și aceste aspecte despre care discutăm astăzi. Parlamentul deocamdată nu a luat o decizie, deputații socialiști spun că nu e bine de schimbat regulile de joc în timpul jocului și că a rămas timp foarte puțin. Dvs. credeți că vor fi în stare deputații să facă modificări la Codul electoral?
Igor Boțan: „Trebuie respectate prevederile bunelor practici elaborate de Comisia de la Veneția și dacă aceste amendamente fac ca exprimarea votului cetățeanului să fie una mai reprezentativă, mai bună, atunci nu ar trebui să existe niciun fel de impedimente.”
Europa Liberă: Care să ajute la desfășurarea alegerilor libere și corecte?
Igor Boțan: „Absolut corect! Părerea mea este că e de dorit să fie luate toate măsurile pentru ca cetățenii să-și poată exprima votul fără impedimente și să aibă sentimentul satisfacției că participă la un proces electoral liber și corect, iar autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru ca ei să poată să-și manifeste voința politică plenar. Asta e.”
