Han Kang (n. 1970), autoarea cărţii Vegetariana, Art, 2021, „un roman despre sexualitate şi nebunie care îşi merită tot succesul” (Ian McEwan), nu-i prima romancieră din Coreea de Sud ce explorează tema violenţei umane (vezi şi Gong Ji-Young, Atunci când am fost fericiţi), dar la nimeni altcineva n-am mai întâlnit o asemenea exacerbare a cruzimii puse în ecuaţia cu gingăşia. Altfel spus, proza coreenei are ceva de mare prădător ce… miroase flori, iar transgresiunea – că o fi vorba de morala comună sau… dintre regnuri – îl face pe unul dintre personaje, Yeong-ho, să se întrebe, în timp ce se filmează făcând dragoste cu cumnată-sa Yeong-hye, pe post de model: „…oare corpurile arătau ca nişte flori ce se suprapuneau, aşa cum a fost la filmarea cu J.? Oare formau un singur trup, un hibrid între plantă, fiară sălbatică şi fiinţă umană?”
Asta, în partea a doua a romanului, Pata mongolă, după ce în prima parte, Vegetariana, Yeong-hye renunţă brusc la carne, peşte, lapte şi alte produse de origine animalieră, ceea ce provoacă o adevărată dramă în familie: „În timp ce Yeong-hye se zbătea disperată, socru-meu a strivit bucata de carne de buzele ei. (…) De furie, i s-a urcat sângele la cap şi a plesnit-o din nou peste obraz. (…) Forţa palmei a făcut-o pe nevastă-mea să-şi deschidă gura (…)
– Daţi-vă la o parte! a urlat, disperată ca o fiară încolţită”.
Şi mai există şi partea a treia, Copaci în flăcări, în care cei doi – artistul video Yeong-ho şi cumnată-sa vegetariană Yeong-hye – sunt internaţi într-un spital de psihiatrie, o parte a treia mult prea dură, aşa că tot cu o secvenţă (de nebunie curată!) din partea a doua voi încheia: „Totul a fost perfect, exact ca în caietul de schiţe. Deasupra petei mongole se deschidea şi se închidea necontenit, iar penisul lui intra şi ieşea din ea asemenea unui pistil uriaş. Fiecare celulă din trupul lui vibra. În faţa lui era imaginea unei contopiri sexuale terifiante, cea mai dezgustătoare şi cea mai frumoasă, în acelaşi timp. De fiecare dată când închidea ochii, vedea partea de jos a corpului vopsită în verde, cu abdomenul şi coapsele îmbibate într-o sevă vegetală vâscoasă. (…) «Pentru totdeauna… aşa să fie totul, pentru totdeauna», a murmurat el în timp ce tremura cuprins de un val de satisfacţie puternică, aproape imposibil de îndurat.”
Atât că „imposibil de îndurat”-ul abia urmează cu adevărat, preţ de cca 80 de pagini!
2 mai ’22
