Procedura de evaluare a legislației naționale a Republicii Moldova, pe fiecare capitol de negocieri cu UE, cunoscută și sub numele de screening, reprezintă o etapă de pre-evaluare înainte de începerea negocierilor de aderare.
Se caută un negociator șef cu UE
„(...) Începând de la agricultură, achiziții publice, justiție - deci, toate capitolele care urmează să fie negociate” trebuie să fie evaluate minuțios „așa încât să știm atât noi, cât mai cu seamă partenerii europeni unde suntem, ca să știm unde vrem să ajungem”, explică vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, în podcastul video „Pe agendă”, de la Europa Liberă.
Popșoi, care este și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la guvernare, spune că acum R. Moldova trebuie să își aleagă un negociator șef și un negociator șef-adjunct cu Uniunea Europeană.
PAS are în prezent câteva candidaturi pe care le evaluează, iar una dintre condiții este ca acest negociator să fie cetățean al R. Moldova. Popșoi menționează, totodată, că partidul de guvernământ este „deschis, firește, și față de cetățenii din diasporă, dar avem specialiști buni și urmează să luăm o decizie cine anume se va învrednici de această funcție destul de importantă, dar și foarte complicată”.
- Te-ar putea interesa și: Ce urmează în procesul aderării la UE și cât ar putea dura?
Înainte ca negocierile de aderare cu UE să înceapă la modul practic, este nevoie de o nouă evaluare a îndeplinirii de către R. Moldova a recomandărilor primite de la Comisia Europeană în noiembrie și apoi - stabilirea unui cadru de negocieri.
Ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană în procesul de aderare la UE?
Vicepreședintele legislativului de la Chișinău crede că decizia de deschidere a negocierilor de aderare aduce mai multe oportunități de reintegrare a regiunii transnistrene. În podcastul video „Pe Agendă”, el se arată încrezător că liderii autoproclamați de la Tiraspol și agenții economici de acolo „vor veni cu anumite propuneri, dorind să fie reprezentate interesele lor în cadrul procesului de negocieri”.
Popșoi menționează că o situație similară ar fi avut loc și atunci când s-a negociat acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, împrejurări în care reprezentanți ai Tiraspolului „au fost destul de abili și au avut pe alocuri chiar și inițiativa de a veni și a se asigura că interesele lor sunt reprezentate”.
Vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău mai afirmă că agenții economici, cetățenii și societatea civilă din stânga Nistrului au libertatea să vină cu propuneri, cu inițiative și să sprijine procesul de integrare europeană.
Autoritățile constituționale de la Chișinău spun că admit, în cel mai rău caz, o aderare a R. Moldova „în doi pași”: mai întâi cu malul drept, apoi cu malul stâng al Nistrului. Președinta Maia Sandu a spus anterior în câteva interviuri că nu ar vrea ca aderarea R. Moldova la UE să fie condiționată de rezolvarea mai întâi a conflictului transnistrean, pentru că asta ar însemna că „Putin primește drept de veto”.
Ce mai puteți afla din acest interviu:
- De ce R. Moldova a celebrat aparent cu sobrietate decizia de deschidere a negocierilor de aderare și de ce - la Președinție?
- Ce reforme mai are de făcut R. Moldova până la deschiderea negocierilor de aderare?
- Parlamentul a votat legile necesare pentru reforma justiției, dar când vor fi acestea resimțite în practică?
- Va primi Procuratura Anticorupție un sediu nou?
- De unde va lua R. Moldova bani pentru a suplini scăderea ajutoarelor financiare externe pentru anul 2024?
- De cine se teme PAS la viitoarele alegeri prezidențiale din 2024?
- În ce condiții va discuta partidul de guvernare coaliții cu alte formațiuni politice?
