Lilia Ranogaeț conduce o fabrică de confecții cu peste 400 de angajați, jumătate dintre care sunt femei, iar majoritatea au copii mici.
Când s-au închis grădinițele din cauza pandemiei, Liliei i-a fost imediat clar că are o problemă: „Pentru noi era vital să nu lăsăm femeile acasă. Și atunci ce faci? Ori închizi întreprinderea, dacă ai 200 de femei și 180 de copii, ori ...”
La al doilea „ori” s-au gândit mai mulți angajatori și activiști, iar soluția a căpătat recent forma unei legi noi, adoptat de Parlament pe 9 martie. Legea le permite antreprenorilor să amenajeze creșe pentru copiii propriilor salariați chiar la locul de muncă.
Lipsa unor asemenea soluții alternative de îngrijire a copiilor cauzează daune economiei și familiilor, pune majoritatea femeilor în fața alegerii între familie și carieră și întărește stereotipurile negative despre rolul femeii.
În afară de grădinițele private și de bone, care sunt costisitoare, nu existau până acum alternative. Părinții pot beneficia simultan de indemnizația pentru îngrijirea copilului și de salariu, dar acest lucru nu a impulsionat revenirea lor la muncă, în lipsa creșelor.
Activista Alina Andronache de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, o organizație neguvernamentală, spune că statul nu este în stare pe moment să asigure tuturor servicii publice de îngrijire a copiilor cu vârste de la 0-3 ani. Doar 16% din numărul total al copiilor de 1-2 ani erau încadrați în instituțiile de educație timpurie în anul 2020, arată datele Biroului Național de Statistică.
Dar ceea ce poate face statul este să ofere cadrul legal necesar pentru dezvoltarea de servicii private accesibile.
Legea care le dă dreptul angajatorilor să deschidă creșe pe teritoriul întreprinderilor este un pas în direcția bună, spune activista. Dar de la adoptarea legii noi a trecut prea puțin timp pentru ca aceste creșe să și apară.
La votul din Parlament care a avut loc în prezența mai multor părinți cu copii în brațe, unul din autorii legii, deputatul PAS, Dan Perciun, a vorbit despre avantajele pe care le prezintă pentru angajatori deschiderea de creșe: îmbunătățirea reputației corporative, reducerea fluctuației de cadre, creșterea productivității.
Directoarea unei firme de confecții, Lilia Ranogaeț, crede însă că delegarea acestei responsabilități spre mediul de afaceri, fără ca autoritățile să suporte vreo cheltuială, nu este justă. „Părerea mea este că statul pur și simplu își declină obligația financiară. Dar în criza economică în care ne aflăm, dimpotrivă, ar trebui să vină cu o inițiativă pentru a ridica această povară de pe umerii noștri”, spune antreprenoarea.
Este sceptică și directoarea Asociației Business-ului European, Mariana Rufa. „Proiectul este bun, dar nu va lua viteză foarte ușor”, spune activista, explicând: „Atunci când angajatorul își asumă o astfel de creșă, el își asumă și securitatea copiilor, și alimentația, și educația, deci trebuie să facă investiții”.
După votul din Parlament, autoritățile ar urma să elaboreze împreună cu experți ai societății civile un regulament de funcționare a creșelor din întreprinderi, cu cerințe clare pentru angajați referitoare la organizarea spațiului și a procesului de educație timpurie.
Unii din promotorii acestui serviciu alternativ de îngrijire a copiilor, cum e Alina Andronache, admit că la început doar angajatorii mari își vor permite investițiile. Dar speră că serviciul se va extinde treptat, așa cum arată exemplul mai multor țări europene, unde au fost organizate creșe în întreprinderile cu cel puțin 50 de angajați.
