„Lovitură inamică asupra Iziumului. Potrivit datelor preliminare, ocupanții au folosit o rachetă balistică", a scris Oleg Sinehubov pe Telegram. El a spus inițial că patru civili au fost uciși, dar ulterior a actualizat numărul morților la cinci.

Forțele rusești au lovit partea centrală a orașului, important din punct de vedere strategic, care leagă rețelele de drumuri cheie și rutele de aprovizionare, spune Sinehubov.

Inițial, au fost raportate 17 persoane rănite, dintre care cinci au fost internate în spital.

Numărul răniților a crescut între timp la 38 de persoane. Printre ei se află și o fată de 15 ani.

Potrivit datelor preliminare, Rusia a folosit rachete balistice în atac.

Autoritățile locale au relatat că atacul a lovit o clădire administrativă și a deteriorat o altă facilitate administrativă din apropiere, precum și blocuri de locuințe cu mai multe etaje.

Administrația militară regională a menționat că nu există facilități militare în această zonă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare la locul incidentului și a transmis condoleanțe familiilor îndoliate.

„O astfel de brutalitate este intolerabilă”, a spus el pe Telegram. „Trebuie să punem presiune asupra Rusiei folosind toate mijloacele disponibile – forța militară, sancțiuni și eforturi diplomatice – pentru a opri această teroare și a proteja vieți.

Imagini după atacul de la Izium, verificate de RFE/RL:

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene, provocând distrugeri masive în zonele civile cu drone, rachete, artilerie și diverse tipuri de bombe.

Kremlinul neagă permanent că vizează zone civile, în ciuda dovezilor unor astfel de atacuri.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Răspunsul rapid al Beijingului a urmat după intrarea în vigoare, la 4 februarie, a tarifelor de 10% impuse de președintele Donald Trump pentru toate importurile chinezești.

Astfel, China a anunțat taxe de 15 % pentru cărbunele și gazul natural lichefiat (GNL) din SUA, precum și taxe de 10% la țiței, echipamente agricole, pick-up-uri și mașini cu motor mare. Ministerul de Finanțe din China a declarat că măsurile vor intra în vigoare pe 10 februarie.

Ministerul chinez al Comerțului și Administrația vamală au anunțat, de asemenea, măsuri separate care impun controale la export asupra bunurilor care conțin wolfram, teluriu, molibden și ruteniu pentru „a apăra interesele de securitate națională”.

China controlează o mare parte din aprovizionarea mondială cu astfel de metale rare, care sunt esențiale pentru tranziția către energie curată.

Totodată, Beijingul a anunțat o anchetă antimonopol împotriva Google.

Tarifele impuse reciproc marchează o reînnoire a războiului comercial purtat de Beijing și Washington în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump.

În timpul acelui prim război comercial, Trump a recurs la taxe vamale pentru a încerca să determine China să cedeze în probleme comerciale, iar China a răspuns cu propriile sale tarife. Taxele vamale americane pentru bunurile chinezești au crescut de șase ori, ajungând la 19%, în timp ce taxele chinezești pentru bunurile americane aproape s-au triplat, ajungând la 21%, zguduind piețele, pe măsură ce tensiunile dintre cele mai mari două economii ale lumii au crescut.

• Vezi și: Liderii UE, deciși să-i dea replica lui Trump în disputa cu tarifele și să întărească apărarea europeană comună

Washingtonul susține că actualele tarife americane au fost impuse Chinei pentru că nu a oprit fluxul de droguri ilicite în Statele Unite. Atunci când măsurile au fost anunțate pentru prima dată, la 2 februarie, Beijingul a declarat că va depune o plângere împotriva Statelor Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și „va lua contramăsurile corespunzătoare”, fără a oferi detalii suplimentare.

China este principala sursă de furnizare a multor minerale esențiale, iar multe dintre cele interzise pentru export în noile măsuri ale Beijingului sunt folosite în producția de electronice și dispozitive de înaltă tehnologie.

Schimbul de taxe vamale dintre Beijing și Washington vine după ce președintele Trump a suspendat amenințarea sa cu taxe vamale de 25% pentru Mexic și Canada. Respectivele măsuri adoptate la 3 februarie includ o pauză de 30 de zile în schimbul unor concesii în ceea ce privește asigurarea respectării frontierelor și combaterea criminalității cu cele două țări vecine.

Nu s-a ajuns la un astfel de acord cu Xi, iar Casa Albă a declarat că Trump nu intenționează să discute cu liderul chinez până la sfârșitul acestei săptămâni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe 2 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat la TV8 că dosarul intentat împotriva Oxanei Childescu este pe cale să ajungă în instanță.

„În dosarul fraudei bancare a fost pusă sub învinuire și soția lui (Plahotniuc - n.r.), urmează să fie trimisă în judecată. Ideea că procurorii nu lucrează în privința acestei persoane nu este adevărată”, a spus Dragalin.

Europa Liberă a cerut Procuraturii Anticorupție să clarifice detaliile cazului. Instituția a declarat că, la 3 iulie 2024, Oxana Childescu a fost acuzată în absență de complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari, în beneficiul unei organizații criminale.

Procurorii au spus că au trimis o cerere de asistență juridică internațională în Elveția pentru ca Oxana Childescu să fie informată despre acuzațiile aduse și interogată. Aceștia au explicat că, potrivit informațiilor pe care le dețin, ea are reședința în Elveția, unde s-a recăsătorit cu Plahotniuc, după ce a divorțat de acesta în Moldova.

• Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni

De asemenea, oamenii legii au reușit să obțină punerea sub sechestru a vilei unde este are reședința soția oligarhului. Valoarea proprietății este estimată la 30 de milioane de euro.

În noiembrie 2014, opinia publică a aflat despre dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Potrivit versiunii procurorilor, autorul schemei a fost Vladimir Plahotniuc, care a creat o organizație criminală implicată în fraudă și spălare de bani la o scară deosebit de mare.

Dosarul lui Plahotniuc privind implicarea sa în „furtul miliardului” este examinat acum de Judecătoria Buiucani. Instanța a conexat acest dosar cu cele ale fostei conduceri a Băncii Naționale și a șefilor celor trei bănci din care au fost sustrași banii.

• Te-ar putea interesa și: Interpol revine asupra dosarului lui Vladimir Plahotniuc, anunță Procuratura Anticorupție

Oligarhul a părăsit R. Moldova în vara anului 2019. El a locuit o perioadă în Statele Unite și apoi în Turcia. Oamenii legii susțin că Plahotniuc se află în Ciprul de Nord, dar nu au nicio confirmare oficială.

Pe 25 noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că a obținut de la Interpol reconsiderarea refuzului de includere a lui Plahotniuc pe lista persoanelor urmărite internațional.

Plahotniuc însuși susține că nu este implicat în „furtul miliardului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut premierul Dorin Recean, care a prezentat, într-un mesaj video, detaliile noului sprijin energetic oferit Chișinăului de către Uniunea Europeană pe 4 februarie.

Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro.

Întregul pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în acest an.

Tot din acest ajutor, pe termen mediu, Guvernul de la Chișinău va oferi compensații de 15 milioane de euro pentru afaceri, suplimentar la ajutorul prevăzut de Guvern, ceea ce va permite compensarea a 50% din costurile suplimentare la energie pentru sectorul agroalimentar.

Alte 20 de milioane de euro sunt destinate pentru compensarea facturilor la energia electrică în instituții de importanță socială, cum ar fi școli, grădinițe, spitale și centre sociale.

Totodată, 50 de milioane de euro vor fi oferiți pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică, realizate în cadrul programelor „Satul european”, Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și „Eco-voucher”.

• Te-ar putea interesa și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Este al doilea pachet de sprijin al UE, după ce Bruxelles-ul a alocat, recent, primele 30 de milioane de euro, inclusiv pentru livrarea gazelor naturale în stânga Nistrului.

De la începutul acestui an, regiunea transnistreană nu mai primește gaze de la Gazprom, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina și după ce concernul rus a refuzat să furnizeze gaze pe rute alternative. Stoparea livrărilor a lăsat mii de oameni în Transnistria fără gaze, lumină și încălzire, iar impactul pe care l-a produs pe malul drept a fost majorarea tarifelor la energia electrică.

Administrația separatistă de la Tiraspol a acceptat ca regiunea să primească, de la 1 februarie, gaze oferite de UE și Guvernul de la Chișinău, pentru menținerea presiunii în țevi și prevenirea unei catastrofe umanitare.

Pachetul de sprijin face parte din strategia UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova în următorii 2 ani. Scrisoarea de intenție pentru realizarea acestei strategii a fost semnată de premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Chișinău, pe 4 februarie.

Potrivit premierul Dorin Recean, noua strategie prevede investiții în infrastructură, eficientizarea energetică a clădirilor, creșterea ponderii energiei regenerabile, soluții de stocare a energiei, finalizarea liniilor de interconectare cu România. Până în 2030, Guvernul își propune practic să dubleze ponderea producției de energie verde, până la cel puțin 30%.

Componenta transnistreană

Strategia pentru independența energetică a Republicii Moldova are și o componentă destinată malului stâng al Nistrului.

„UE vine cu o ofertă suplimentară de 60 de milioane de euro pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lui aprilie. Aceasta ar acoperi 70% din consumul social pe care l-au avut până la criză”, a declarat șeful Guvernului, Dorin Recean.

Totuși, asistența pentru regiunea transnistreană va fi acordată doar în anumite condiții.

Este vorba despre „acțiuni concrete, prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune și care trebuie convenite cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul”, a spus Recean, fără să intre în detalii.

De asemenea, Tiraspolul ar urma să prezinte „un plan asumat, prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune”.

Premierul a mai spus că întreprinderile mari exportatoare din Transnistria vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie.

În pachetul de sprijin nu sunt incluse companiile industriale din regiune cu un consum mare de energie.

„Kremlinul a creat o problemă umanitară, acum partenerii europeni vin să o rezolve. Pachetul oferit de UE ne va permite să continuăm acordarea compensațiilor, să evităm o criză umanitară și să investim în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat premierul Dorin Recean.

În ajun, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a amintit că UE și Chișinăul au oferit regiunii transnistrene gaze naturale pentru perioada 1-10 februarie.

• Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Krasnoselski a spus, fără să facă și alte precizări, că administrația sa va căuta să încheie contracte de procurare a gazelor pe termen lung, pentru care va plăti dintr-un credit promis de Rusia.

Anterior, la o conferință de presă susținută pe 1 februarie, liderul administrației de la Tiraspol, controlate de Moscova a spus că nu exclude posibilitatea procurării gazelor prin intermediul unei companii din Ungaria: „Este o companie europeană mare ce ar putea livra gaze Transnistriei, contra cost, prin intermediul Moldovagaz”.

Krasnoselski a adăugat că aceasta ar fi doar „una din soluții”. „Vom continua să lucrăm cu colegii din Ungaria, cu cei ruși și cu alți colegi, astfel încât livrările de gaze în Transnistria să fie de durată”, a spus el.

Oficiali de la Chișinău nu au reacționat, deocamdată, la aceste afirmații. Solicitat de presă, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a refuzat să ofere comentarii.

La sfârșitul lunii ianuarie, presa rusă a scris că Moldovagaz ar negocia cu două companii din Ungaria – MOL și MVM – o schemă de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Scrisoarea de intenție privind realizarea noii strategii a fost semnată la Chișinău de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, și premierul Dorin Recean, în prezența președintei Maia Sandu, după discuții purtate la Președinție, pe 4 februarie.

Potrivit comisarului european, noua strategie reprezintă un gest de solidaritate cu „viitorii membri ai UE” și va permite Moldovei să devină mai rezistentă și independentă energetic în următorii 2 ani.

„Noi am văzut că Rusia încearcă să transforme dependența energetică în șantaj. Strategia de astăzi este un semn de solidaritate al UE în vremuri dificile. UE funcționează în baza solidarității și este absolut firesc să extindem această solidaritate și pentru viitorii membri ai UE. De aceea, vrem să ne asigurăm că voi niciodată nu veți fi subiectul unui șantaj energetic”, a declarat Marta Kos, la o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu.

Unul din obiectivele noii strategii, prevăzută pe un termen de doi ani, este decuplarea Republicii Moldova de aprovizionările nesigure cu energie din Rusia și integrarea deplină a acesteia pe piața energetică a UE.

Documentul prevede că „sprijinul global” european pentru R. Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro în anul 2025, dintre care 100 de milioane vor fi oferite până la jumătatea lunii aprilie, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

În plus, 60 de milioane euro vor fi puse dispoziție populației din regiunea transnistreană. Acest sprijin este condiționat de luarea de măsuri privind libertățile fundamentale și drepturile omului în regiunea transnistreană și exclude activitățile energointensive (industria grea, cu mare consum de energie și emisii mari de gaze de seră).

• Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Pe termen scurt, pachetul global va sprijini consumatorii de pe malul drept al Nistrului care se confruntă cu creșteri abrupte ale prețurilor la energie pe malul drept. Acesta va permite compensarea „tuturor costurilor excesive” la energia electrică pentru toate gospodăriile, până la sfârșitul acestui an, urmând ca primii 110 Kwh din factură să fie achitat la tariful de dinaintea creșterii prețurilor la energie.

De asemenea, pachetul include sprijin pentru cele mai vulnerabile familii, precum și compensarea integrală a creșterii tarifelor la energia electrică pentru instituțiile sociale, inclusiv grădinițe, școli și spitale.

• Vezi și: Primele locuințe din Transnistria au căldură, iar regiunea solicită 2,7 milioane de metri cubi de gaz pentru duminică

O finanțare suplimentară de 15 milioane de euro va fi alocată pentru compensarea facturilor la energie ale întreprinderilor agroalimentare și de producție.

În plus, prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, va fi disponibilă o finanțare suplimentară de 50 de milioane de euro pentru investiții durabile în proiecte de eficiență energetică de către autoritățile publice locale, gospodării și IMM-uri.

Comisia Europeană a mai anunțat că, pe termen lung, sprijinul UE va permite Moldovei să își îmbunătățească securitatea energetică prin investiții și reforme pentru tranziția energetică și să asigure eliminarea completă a aprovizionării cu resurse energetice rusești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație a Departamentului de Stat publicată luni, se spune, între altele:

„USAID s-a îndepărtat de mult timp de misiunea sa inițială de a promova în mod responsabil interesele americane în străinătate și, în prezent, este foarte clar că părți semnificative din finanțarea USAID nu sunt aliniate la interesele naționale fundamentale ale Statelor Unite”.

Secretarul de stat Marco Rubio, care s-a aflat în vizită în San Salvador, a numit agenția „extrem de ineficientă” și a acuzat personalul acesteia că „nu este dispus să răspundă la întrebări simple” privind programele.

Elon Musk a declarat luni că USAID „nu mai poate fi redresată” și că Trump a fost de acord ca agenția să fie închisă.

Zeci de angajați ai agenției au fost concediați în ultima săptămână. În weekend, doi înalți funcționari de securitate au fost suspendați pentru că au refuzat să predea documente clasificate oficialilor Departamentului pentru eficiență guvernamentală.

Acest departament a fost anunțat de președintele Donald Trump în noiembrie 2024, ca parte a celui de-al doilea mandat al său. Departamentul este condus de omul de afaceri Elon Musk.

Membrii democrați ai Congresului au contestat încercarea aparentă a administrației Trump de a integra Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în Departamentul de Stat, o mișcare care pune sub semnul întrebării finanțarea programelor de ajutor din întreaga lume, inclusiv miliarde de dolari în ajutorul pentru dezvoltare acordat Ucrainei.

Parlamentarii s-au adunat în fața sediului principal al USAID din centrul Washingtonului la 3 februarie pentru a critica ceea ce au numit o „manevră ilegală” a lui Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX, care a fost însărcinat de președintele Donald Trump cu reducerea guvernului.

Parlamentarii democrați s-au adunat în semn de protest după ce s-a anunțat că angajații agenției au fost rugați să nu se prezinte la lucru la 3 februarie și că, ulterior, li s-a blocat accesul la e-mailul guvernamental și la alte conturi, în timp ce se părea că este în curs o desființare a agenției.

„Ne-am petrecut weekendul introducând USAID în mașina de tocat lemne”, a declarat Musk pe X la 3 februarie.

Parlamentarii, care au luat cuvântul în fața sediului principal al agenției din Washington, au apărat activitatea USAID și au afirmat că măsurile au interferat cu atribuțiile Congresului.

• Vezi și: Aproape toate ajutoarele externe ale SUA au fost suspendate pe 90 de zile, pentru revizuire

„Nu avem o a patra ramură a guvernului numită Elon Musk. Iar acest lucru va deveni foarte clar”, a declarat reprezentantul Jamie Raskin (Democrat-Maryland). „Vom apăra USAID până la capăt”.

USAID este o agenție guvernamentală independentă înființată de Congres în 1961 și are un efectiv de aproximativ 10.000 de persoane în întreaga lume. Este principala ramură de ajutor internațional a guvernului SUA și primește anual zeci de miliarde de dolari de la Congres pentru a finanța programe în unele dintre cele mai sărace țări ale lumii.

Acestea includ programe de combatere a sărăciei, programe de sănătate, ajutor în caz de dezastre și programe pentru promovarea democrației și apărarea drepturilor omului.

Un raport recent al Serviciului de cercetare al Congresului (CRS) a declarat că USAID a gestionat în anul fiscal 2023 peste 40 de miliarde de dolari sub formă de credite combinate pentru a sprijini proiecte în aproximativ 130 de țări. Primii trei beneficiari de ajutor au fost Ucraina, Etiopia și Iordania. Afganistanul este, de asemenea, unul dintre primii 10 beneficiari ai finanțării USAID.

Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că este director interimar al USAID, dar a precizat că și-a delegat această autoritate, astfel încât nu va conduce operațiunile zilnice. El a informat Congresul cu privire la reorganizarea agenției într-o scrisoare, precizând că unele părți ale USAID ar putea fi absorbite de Departamentul de Stat, iar restul ar putea fi desființate.

Măsura „nu vizează încetarea programelor pe care le desfășoară USAID”, ci preluarea direcției politice de la Departamentul de Stat, a spus Rubio.

Vorbind în El Salvador în timpul unei vizite în America de Sud, Rubio a declarat că USAID „trebuie să fie aliniată la politica externă americană”.

Rubio a subliniat că banii pe care îi primește USAID sunt banii contribuabililor, dar agenția a devenit o „organizație caritabilă globală separată de interesul național”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că Verzii, a căror cotă de popularitate a fost puternic afectată în perioada în care s-au aflat într-o coaliție controversată și nepopulară cu social-democrații și democrații liberi (formațiune pro-business), au raportat că au primit un număr record de 5.000 de cereri de aderare între miercuri și duminică, săptămâna trecută.

„Cererea dvs. va fi procesată, dar vă rugăm să aveți răbdare”, stătea scris luni pe site-ul Verzilor.

Miercurea trecută, blocul conservator de opoziție CDU/CSU a propus o moțiune fără caracter obligatoriu în parlament pentru restricționarea severă a migrației ilegale. Planurile au fost adoptate cu sprijinul extremei drepte, adică al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), o premieră istorică care a declanșat proteste în întreaga țară.

CDU sau Uniunea Creștin-Democrată, este cel mai mare partid de centru-dreapta din Germania. CSU, sau Uniunea Creștin-Socială, este partidul său înfrățit din Bavaria.

La 23 februarie, în Germania vor avea loc alegeri federale pentru alegerea celor 630 de membri ai celui de-al 21-lea Bundestag. Programate inițial pentru 28 septembrie 2025, alegerile au fost devansate din cauza prăbușirii coaliției de guvernare în timpul crizei guvernamentale germane din 2024.

„Închiriem săli mai mari”

Explicând creșterea bruscă a numărului de membri ai partidului său, directorul politic al Verzilor, Pegah Edalatian, a declarat pentru dpa că „mulți oameni sunt șocați de cooperarea liderului CDU Friedrich Merz cu AfD”.

Edalatian a declarat că, de săptămâna trecută, partidul a observat, de asemenea, un interes crescut pentru evenimentele de campanie cu candidații săi de top, spunând că au fost rezervate săli mai mari și au fost instalate ecrane în afara sălilor „astfel încât toată lumea să poată fi acolo”.

Partidul Stângii (Die Linke), care a fost în scădere în sondaje sub pragul parlamentar de 5%, a raportat, de asemenea, peste 11.000 de noi membri în ultimele două săptămâni.

Luni, partidul considerat de stânga radical număra 71.277 de membri, în creștere de la 60.060 la 18 ianuarie și cel mai mare număr din 2010, a declarat un purtător de cuvânt, citat de dpa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială (DGAMS), Vladimir Bolocan, în cadrul ședinței operative a Primăriei Chișinău din 3 februarie.

Potrivit acestuia, bărbatul a fost izolat și primește tratamentul necesar, iar „medicii se ocupă cu anchetele epidemiologice”.

Primul caz din acest an a fost înregistrat pe 21 ianuarie, la un tânăr originar din Nigeria și domiciliat în orașul Tiraspol. În ultimii 6 ani, în R. Moldova nu au fost cazuri de febră tifoidă.

• Te-ar putea interesa și: În R. Moldova s-a înregistrat primul caz de febră tifoidă din ultimii 6 ani

Febra tifoidă este o boală infecțioasă care poate fi prevenită prin vaccinare, mai ales înainte de vizitarea unei zone endemice (Africa).

Maladia se manifestă prin febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare.

În scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă specialiștii recomandă să:

• Vă spălați bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
• Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
• Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
• Folosiți apă potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
• Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
• Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
• Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Zborul neautorizat a fost detectat și supravegheat de către sistemele de monitorizare a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale”, a transmis ministerul Apărării, fără a preciza despre ce tip de aparat este vorba.

Acesta a intrat pe teritoriul moldovean din direcția localității ucrainene Pavlivca (Ucraina) și a survolat localitățile Carmanova, Maiac și Grigoriopol. Ulterior, drona a părăsit spațiul aerian al R. Moldova.

Supravegherea spațiului aerian este una dintre vulnerabilitățile Moldovei în contextul războiului din Ucraina, în situația în care au fost înregistrate mai multe cazuri de violare a spațiului aerian moldovean de rachetele și dronele lansate de Rusia spre Ucraina.

Proaspăt adoptata Strategie Națională de Apărare include la „direcțiile de acțiune” pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere a spațiului aerian.

În document se arată că războiul din țara vecină a scos în evidență „importanța critică a dotării Forțelor Armate cu un sistem modern și fiabil de apărare aeriană.” R. Moldova urmează să dezvolte „un sistem integrat de avertizare timpurie”, dar și a unui „sistem integrat de vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, care ar fi capabile „să execute un spectru larg de misiuni.” Pentru dezvoltarea sistemului respectiv, potrivit Strategiei, vor fi atrase atât „investiții naționale”, cât și fonduri oferite de parteneri, inclusiv UE și NATO.

• Vezi și: Rămășițele unei drone de mici dimensiuni, depistate în raionul Orhei

În anul 2023, Moldova a cumpărat un radar (GM200) de supraveghere aeriană de ultimă generație, un al doilea urmând să ajungă în Moldova în vara anului 2025.

De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile moldovene au raportat peste 20 de cazuri de violare a spațiului aerian de către drone sau rachete rusești. Au fost depistate mai multe fragmente de drone și rachete, cu sau fără explozibili.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

AFP amintește că Rusia a fost lovită de o serie de asasinate și explozii misterioase de la lansarea ofensivei sale la scară largă în Ucraina în 2022.

Mass-media de stat rusă a informat inițial, luni, că Armen Sarkisian, un fost șef de asociație de box din estul Ucrainei, care înființase un batalion pentru a lupta împotriva Kievului, se numără printre răniți, dar apoi a precizat că a murit la spital.

Serviciul de securitate ucrainean SBU l-a declarat în decembrie pe Sarkisian - pe care l-a numit „baron al crimei din regiunea Donețk" - drept suspect pentru „recrutarea deținuților pentru a lupta împotriva Ucrainei".

Kievul nu a comentat imediat incidentul.

În decembrie, Ucraina a declarat că se află în spatele uciderii generalului armatei ruse Igor Kirillov la Moscova, în cel mai îndrăzneț atac de până acum împotriva unei căpetenii ruse implicate în invazie.

Căutat de Kiev

Presa rusă a informat că Sarkisian a format în 2022 o unitate militară - numită "ArBAT" - pentru a lupta împotriva Ucrainei.

Potrivit SBU, Sarkisian este „apropiat" de fostul președinte ucrainean destituit Viktor Ianukovici și figurează pe o listă de persoane căutate de Ucraina din 2014, fiind acuzat de „organizarea de crime" în timpul revoltelor pro-UE de la Kiev.

SBU susține că Sarkisian a supravegheat închisorile din regiunea ocupată Donețk, de unde a recrutat condamnați ca să-i trimită pe front de partea rușilor.

„Sunt în curs de desfășurare eforturi pentru a-l aduce pe infractor în fața justiției pentru crimele sale împotriva Ucrainei", a declarat SBU în decembrie, amintește AFP.

Cotidianul rus Kommersant a relatat că un dispozitiv exploziv a explodat când Sarkisian a intrat în clădire împreună cu agenții de securitate, adăugând că unul dintre agenți a murit.

Imaginile publicate de TASS au arătat un hol grav avariat, cu fragmente de obiecte răspândite pe podea.

Clădirea înaltă, din cărămidă roșie, a fost înconjurată de poliție și un elicopter a fost văzut sosind la fața locului.

Kommersant a relatat că unitatea formată de Sarkisian era alcătuită din aproximativ 500 de persoane, dintre care majoritatea sunt etnici armeni.

Potrivit presei ruse, Sarkisian s-a născut în Armenia, dar s-a mutat la o vârstă fragedă în orașul Gorlivka din estul Ucrainei și a folosit și pseudonimul Armen „Gorlovsky" - după numele orașului industrial.

Gorlivka se află sub controlul separatiștilor pro-ruși din 2014.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Avem de-a face cu Ucraina și Rusia”, le-a spus Donald Trump reporterilor la 2 februarie.

„Avem întâlniri și discuții programate cu diverse părți, inclusiv Ucraina și Rusia. Și cred că acele discuții merg de fapt destul de bine”, a adăugat el fără a fi specific.

Cu câteva ore mai devreme, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a avertizat că ambele părți vor trebui să facă concesii dacă speră să negocieze o înțelegere a războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski „a indicat deja că își va diminua pretențiile pentru teritorii", a spus Kellogg.

„Și [președintele rus Vladimir] Putin va trebui să-și diminueze pretențiile ”.

„Vom avea discuții cu toată lumea de-a lungul timpului și probabil pe termen scurt”, a adăugat el. „Și este bine pentru ambele părți.”

Volodimir Zelenski a respins orice acord care i-ar cere să facă concesii teritoriale Rusiei, care controlează mari porțiuni din sud-estul Ucrainei și Peninsula Crimeea.

O parte din teritoriu a fost luată în timpul unei invazii anterioare din 2014, în timp ce restul a fost capturat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.

Cu toate acestea, Ucraina – depășită de forțele ruse – a suferit pierderi tot mai mari pe câmpul de luptă în ultimele luni, ceea ce a dus la presiuni asupra lui Zelenski pentru a-și schimba poziția față de pierderea terenurilor, chiar și temporar.

Viitorul ajutorului militar al SUA este, de asemenea, neclar. În timpul președinției sale, Trump a criticat suma acordată Ucrainei, în timp ce Kellogg a spus că este în valoare de 174 de miliarde de dolari, oferită Kievului de către administrația anterioară.

Rusia a suferit, de asemenea, pierderi masive pe câmpul de luptă, iar economia sa a fost ruinată din cauza cheltuielilor militare și a sancțiunilor impuse de Occident.

Trump a promis că va pune capăt rapid războiului, dar nu a oferit detalii cu privire la eventualele planuri de a reuni părțile.

Kellogg a declarat, pe 31 ianuarie, că Trump are o strategie „solidă” pentru a pune capăt războiului din Ucraina în câteva luni, fără a oferi detalii.

Afirmația lui Kellogg a venit pe fondul discuțiilor din culise și al negocierilor pe diferite canale pentru a găsi o modalitate de a pune capăt invaziei rusești de aproape 3 ani.

• Vezi și: Trump spune din nou că vrea să vorbească cu Putin despre încheierea războiului din Ucraina

Putin, la rândul său, l-a complimentat pe Trump și și-a exprimat dorința de a se întâlni. Dar el a exclus să poarte discuții cu Zelenski, care ar putea complica orice negocieri viitoare.

Putin l-a numit pe Zelenski „ilegitim”, deoarece mandatul său prezidențial a expirat oficial.

Ucraina rămâne sub legea marțială și nu a organizat alegeri de la invazia Rusiei - ceva ce, a spus Kellogg, este permis de constituția Ucrainei.

Dar Kellogg a declarat pentru Reuters că Washingtonul dorește ca Ucraina să organizeze alegeri, eventual până la sfârșitul acestui an, mai ales dacă se ajunge la un armistițiu pentru a opri lupta.

Dmitro Litvin, un consilier al lui Zelenski, a spus pe 2 februarie că „nu am văzut interviul complet al domnului Kellogg, doar câteva citate despre alegeri, așa că este greu să-i evaluăm pe deplin poziția”.

„Dar dacă planul său este doar o încetare a focului și alegeri, este un plan eșuat – Putin nu va fi intimidat doar de aceste două lucruri”, a spus el pentru Reuters.

Ucraina a căutat garanții de securitate pe termen lung, inclusiv potențiala trimitere a forțelor occidentale de menținere a păcii, pentru a împiedica Rusia să-și reconstruiască forțele și să atace din nou după încetarea focului.

• Te-ar putea interesa și: Rusia a atacat cu rachete centrul istoric al Odesei

Pe câmpul de luptă, Ucraina a continuat să vizeze instalațiile de combustibil și energie din interiorul Rusiei. Dronele au aprins un incendiu în regiunea Astrakhan și au forțat suspendarea zborurilor pe mai multe aeroporturi, au declarat oficialii și mass-media din Rusia la începutul zilei de 3 februarie.

„Forțele armate ucrainene au încercat un atac cu drone asupra obiectelor situate în regiune, inclusiv a instalațiilor de combustibil și energie”, a declarat guvernatorul Astrahanului, Igor Babușkin, pe Telegram.

„Atacul a fost respins cu succes. Căderea dronei a stârnit un incendiu. Nu au fost victime", a scris el din regiunea de sud a Rusiei, lângă granița cu Kazahstan.

El nu a precizat ce a luat foc, dar canalul Baza Telegram a spus că este o fabrică de procesare a gazelor din apropierea orașului Astrakhan.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că bărbatul - al cărui nume nu a fost făcut public - este fostul partener al mamei victimei.

Dispariția fetei și ancheta privind moartea acesteia după descoperirea cadavrului au avut parte de o amplă acoperire mediatică și de mare atenție în Germania.

Instanța a decis că fapta implică un nivel de vinovăție „deosebit de grav”, o încadrare juridică ce face extrem de puțin probabil ca bărbatul să beneficieze de eliberare anticipată după 15 ani, așa cum se întâmplă în general.

O viață nouă

Femeia ucraineană, care este divorțată de tatăl fetei, s-a refugiat în Germania împreună cu copiii ei înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022. Și-au găsit locuință și au început o viață nouă în orașul Döbeln, din estul Germaniei, unde a început o scurtă relație cu ucigașul, acum în vârstă de 37 de ani.

Judecătorul Janko Ehrlich a spus la pronunțarea sentinței că bărbatul a ucis-o pe mica Valeria pentru a o pedepsi pe mama ei. Despărțirea îl jignise profund. „I-ați refuzat viața Valeriei, deși ea nu a avut nimic de-a face cu istoria relației voastre. Un astfel de comportament este josnic și de neînțeles din punct de vedere uman", a spus Erlich.

La 3 iunie anul trecut, Valeria a dispărut în drum spre școală. Timp de câteva zile, sute de polițiști au căutat-o pe fetiță cu ajutorul scafandrilor, al dronelor și câinilor.

După ceva mai mult de o săptămână, a fost găsit cadavrul într-o pădure, la aproximativ patru kilometri de apartament.

Un medic legist a găsit noroi peste tot în căile respiratorii ale fetei, până la trahee și bronhii, și a declarat în instanță că ea s-a sufocat. Procurorii spun că fata a fost ținută cu capul într-o baltă, până ce a murit.

Reprezentanții mamei și tatălui Valeriei, care au participat la proces în calitate de reclamanți comuni alături de procurori, au solicitat închisoare pe viață.

Avocatul bărbatului a pledat pentru o condamnare pentru omor prin imprudență.

Cazul Valeriei a adus în discuție și răspunderea școlilor pentru soarta copiilor care nu ajung la ore - după ce a ieșit la iveală că profesorii au sunat mama fetiței abia după masă - când era, de fapt, prea târziu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Acțiunea - intitulată „Trei luni, trei poduri” - a provocat, la 1 februarie, o coadă kilometrică de mașini care încercau să intre în oraș, în timp ce studenții de la Universitatea Novi Sad și susținătorii lor au anunțat un blocaj de 24 de ore pe Podul Libertății din oraș, care ar urma să dureze până la 2 februarie, ora 15.00, scrie rferl.org.

Sute de studenți participanți au sosit după un marș de protest de două zile, de aproximativ 80 de kilometri, de la Belgrad la Novi Sad. Demonstrațiile vin pe fondul lunilor de proteste antiguvernamentale care au urmat prăbușirii mortale a a unui acoperiș într-o gară din Novi Sad pe 1 noiembrie 2024, care a ucis 15 persoane.

Protestatarii au cerut tragerea la răspundere a celor responsabili pentru prăbușirea acoperișului - pe care mulți o pun pe seama corupției și incompetenței guvernului.

La 27 ianuarie, fermierii sârbi cu tractoare s-au alăturat studenților pe principalele artere ale capitalei Belgrad, pentru un protest similar de 24 de ore împotriva modului în care Vucic a gestionat consecințele dezastrului mortal de la gară.

• Citește și: Analiză | Premierul sârb a demisionat, nemulțumirile studenților protestatari rămân

Pe 28 ianuarie, prim-ministrul Serbiei Milos Vucevic a demisionat în urma săptămânilor de proteste în masă, care cereau răspunderea pentru accidentul mortal. Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că a acceptat demisia fără tragere de inimă pentru că, a insistat el, Vucevic „nu a făcut nimic rău”.

Deși mitingurile s-au concentrat inițial asupra tragediei de la Novi Sad, furia crescândă a populației ar putea reprezenta, de asemenea, o amenințare pe termen mai lung pentru guvernul lui Vucic, care a încercat să mențină legături strânse cu aliatul tradițional, Rusia, promovând în același timp speranțele țării de aderare la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus al Justiției a transmis pe 31 ianuarie că cei șapte au fost desemnați „agenți străini” pentru colaborarea cu platforme media străine și, în unele cazuri, pentru că ar fi diseminat „informații false” despre sistemul electoral al Rusiei. Acuzațiile nu au fost însoțite de dovezi, notează RFE/RL.

Acuzația mai largă care leagă toate cele șapte cazuri este, potrivit ministerului, e opoziția față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Războiul declanșat de Rusia a început în urmă cu 3 ani, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei.

Regimul de la Kremlin nu tolerează nicio critică la adresa războiului și a folosit legislația din ce în ce mai restrictivă privind „agenții străini” ca pe un instrument de reprimare a dizidenței, scrie RFE/RL.

Astfel, au fost desemnați drept „agenți străini” Dmitri Suharev, jurnalist la Systema, unitatea de investigație rusă a RFE/RL, Andrei Novașov, colaborator al Serviciului Rus și al Serviciului Caucazului de Nord al RFE/RL. Ambii locuiesc în afara Rusiei.

Ceilalți cinci jurnaliști sunt:

• Elizaveta Foht și Ilia Abișev de la BBC Russian Service.
• Vladimir Raievski, colaboratorul publicației Meduza.
• Dima Zitser, educator, scriitor și blogger.
• Anton Suvorkin, un blogger video care informează despre show-business-ul rusesc.

Rusia a introdus eticheta de „agent străin” în 2012 și a extins de atunci cazurile care pot fi incluse în această categorie.

• Citește și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege

Criticii Kremlinului, apărătorii drepturilor și guvernele occidentale spun că statul rus folosește legea ca instrument pentru a persecuta jurnaliștii independenți, mass-media, activiștii și grupurile societății civile.

„Desemnarea jurnaliștilor RFE/RL ca agenți străini este cea mai recentă dovadă a atacului brutal al Rusiei asupra mass-mediei independente”, a declarat președintele și CEO-ul RFE/RL, Stephen Capus, într-o declarație pe 31 ianuarie.

„În ciuda încercărilor Kremlinului de a incrimina libertatea de exprimare în țară și în străinătate, jurnaliștii noștri curajoși nu vor fi intimidați”, a mai spus Capus.

Trei corespondenți Current Time, rețeaua de televiziune digitală în limba rusă condusă de RFE/RL - Irina Romaliska, Oleksi Prodaivoda și Orina Fedorovih - au fost etichetați „agenți străini” la începutul lunii ianuarie.

Current Time, serviciul rus al RFE/RL și alte câteva servicii de știri RFE/RL în limba rusă au fost desemnate „agenți străini” în 2017.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vom vorbi și cred că vom face poate ceva care va fi semnificativ”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. „Vrem să punem capăt acestui război”.

El a adăugat că administrația sa a avut deja „discuții foarte serioase despre acest război” în încercarea de a-i pune capăt. „Este doar o situație fără sens și trebuie să înceteze”.

Trump nu a spus cine din administrația sa a fost în contact cu rușii, dar a insistat că cele două părți „vorbesc deja”. El a refuzat să spună dacă a fost implicat în acele conversații.

Liderul de la Casa Albă a declarat săptămâna trecută că ar dori să se întâlnească imediat cu Putin pentru a asigura încetarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În baza a ceea ce a auzit, Putin ar dori să-l vadă, a spus Donald Trump.

„În fiecare zi în care nu ne întâlnim, pe câmpul de luptă sunt uciși soldați”, a declarat el pe 23 ianuarie.

Keith Kellogg, un general-locotenent în retragere însărcinat să conducă negocierile pentru a pune capăt războiului, a declarat într-o conferință de presă din 7 ianuarie că se pun bazele pentru ca Trump și Putin să discute.

„Termenii discuției” dintre Trump și Putin urmează a fi stabiliți

El a precizat că termenii vor fi stabiliți și „în cele din urmă se va ajunge la poziția în care Trump va vorbi cu Putin” și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump a declarat în timpul campaniei electorale de anul trecut că ar putea pune capăt conflictului din Ucraina în 24 de ore de la preluarea mandatului. Acum spune că speră să pună capăt luptei în șase luni.

El a mai susținut în timpul campaniei că Rusia nu ar fi invadat niciodată Ucraina dacă ar fi fost președinte și a repetat această afirmație în declarațiile sale din 31 ianuarie.

Donald Trump a fost extrem de critic cu privire la ajutorul pe care Washington l-a acordat Kievului și a spus că Ucraina ar fi trebuit să facă concesii lui Putin în lunile înainte ca Rusia să lanseze invazia cu aproape trei ani în urmă.

Într-un interviu recent acordat televiziunii de stat ruse, Putin l-a lăudat pe Trump drept un „om inteligent și pragmatic” care se concentrează pe interesele SUA.

„Am avut întotdeauna o relație de afaceri, pragmatică, dar și de încredere cu actualul președinte al SUA”, a spus Putin.

Pe 29 ianuarie, Putin a exclus discuțiile directe de pace cu Zelenski. Putin a declarat că nu îl consideră pe Zelenski liderul legitim al Ucrainei.

Pe 31 martie 2024 în Ucraina urmau să aibă loc alegeri, dar au fost amânate pentru că țara se află încă sub legea marțială din cauza războiului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a declarat că vineri seara s-au auzit trei explozii mari la anumite intervale de timp, iar trupele ruse ar fi folosit de această dată „o rachetă capabilă să penetreze betonul”.

„Acest lucru înseamnă că a fost îndreptată în mod deliberat către un hotel civil pentru a distruge etajele și structurile din interior, provocând distrugeri și, bineînțeles, uciderea civililor care se aflau acolo în acel moment”, a mai spus Kiper, citat de rferl.org.

Printre clădirile istorice distruse de atacul rusesc din noaptea de vineri, 31 ianuarie, este și hotelul Bristol, un reper de lux construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, scrie AFP. Sala de concerte a Filarmonicii Odesa, aflată vizavi de hotel, a fost avariată, multe ferestre fiind sparte.

Imaginile online postate de Kiper și de primarul Odesei Hennady Trukhanov au arătat fragmente împrăștiate pe o stradă la câteva sute de metri în apropierea opulentei opere din aceeași epocă. Muzeele din regiune au suferit și ele pagube.

Potrivit biroului Procurorului General ucrainean, forțele armate ruse au folosit rachete balistice în atac.

Diplomați norvegieni, în epicentrul atacului

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a numit atacul „o lovitură complet deliberată a teroriștilor ruși”. Într-o postare pe X, el a adăugat că printre cei prinși în epicentrul atacului s-au numărat reprezentanți diplomatici norvegieni.

Președintele Ucrainei a declarat că atacul asupra Odesei a subliniat importanța îmbunătățirii apărării aeriene a Ucrainei. „Rusia lovește direct orașul, clădirile civile obișnuite”, a spus Zelenski în discursul său video nocturn.

„Din nou și din nou, apărarea aeriană este prioritatea principală. Lucrăm cu toți partenerii noștri pentru a oferi mai multă protecție țării noastre”, a declarat Zelenski.

Regiunea ucraineană Odesa, oraș-port la Marea Neagră, a fost în mod regulat ținta unor atacuri rusești, multe dintre care în zona portuară.

Kremlinul neagă că armata rusă a lansat atacuri țintite asupra infrastructurii civile din orașele și satele ucrainene. Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale au adunat dovezi contrare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a avut ca țintă rafinăria Lukoil-Volgogradneftoperobka, una din primele zece cele mai mari ale Rusiei. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a spus că loviturile asupra infrastructurii energetice „afectează direct” capacitatea forțelor armate ruse de a continua războiul împotriva Ucrainei.

Imagini video și fotografii postate pe rețelele de socializare online și verificate de Europa Liberă arată explozii și un incendiu de mari proporții în zona rafinăriei, care procesează anual aproximativ 14 milioane de tone de petrol, producând benzină, motorină și combustibil pentru avioane.

Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov, a confirmat că rafinăria a fost lovită într-un atac cu drone, spunând că instalația a luat foc din cauza resturilor căzute peste ea, după ce dronele au fost doborâte de sistemele antiaeriene. Rafinăria a fost ținta unor atacuri și în trecut, inclusiv luna mai, anul trecut.

• _{Vezi și: Ucraina distruge o nouă rafinărie rusească, la 1000 de km de front}

Ucraina și-a intensificat aceste atacuri în ultimele luni. Chiar săptămâna aceasta, au distrus La începutul acestei săptămâni, dronele ucrainene au lovit o rafinărie în regiunea rusească Nijni Novgorod, la o mie de kilometri de linia frontului.

Analiștii militari spun că această strategie afectează atât capacitatea Rusiei de a-și aproviziona trupele cu carburanți, cât și pe cea de a face bani din vânzările de produse petroliere pentru finanțarea efortului de război. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit poliției norvegiene, nava va fi ancorată în portul Tromsø pe durata investigației.

În momentul în care cablul s-a rupt, nava Silver Dania - care călătorea între porturile rusești Sankt Petersburg și Murmansk - se afla în apropiere.

Poliția investighează posibila sa implicare în incident. Nava a fost arestată la insistențele autorităților letone.

Cablul de fibră optică dintre Letonia și Suedia s-a rupt pe 26 ianuarie. Cablul, care trece la o adâncime de aproximativ 50 de metri, aparține companiei de stat Centrul leton pentru radio și televiziune. Sistemul de monitorizare a transmisiei de date a detectat defecțiunea pe segmentul care face legătura între portul leton Ventspils și insula suedeză Gotland. Autoritățile letone suspectează deteriorarea cablului s-a produs ca urmare a unei „influențe externe”.

Proprietarul Silver Dania, grupul de transport maritim Silver Sea, a negat că nava ar fi fost implicată în deteriorarea cablului de fibră optică submarin, transmite postul norvegian TV2, preluat de Reuters.

Anterior, poliția suedeză a reținut o altă navă care se afla în aceeași regiune în momentul deteriorării cablului - nava de mărfuri uscate Vezhen, care este înregistrată în Malta și face parte din flota companiei bulgare Navigation Maritime Bulgare.

Nava Vezhen se îndrepta din portul rusesc Ust-Luga spre America Latină cu o încărcătură de îngrășăminte. În prezent, nava este ancorată în portul suedez Karlskrona. Șeful companiei bulgare, Alexandr Kalcev, a respins categoric posibilitatea unui sabotaj deliberat din partea echipajului Vezhen, dar a menționat că, în condiții meteorologice foarte nefavorabile, ancora ar fi putut să cadă peste bord și să avarieze cablul întins pe fundul mării.

Poliția norvegiană a spus că arestarea celor două nave are legătură cu același incident.

• Te-ar putea interesa și: Țările NATO vor patrula mai intens în Marea Baltică după avarierea unor cabluri și conducte în zonă

„Cineva de pe nava [Silver Dania] are ceva de-a face cu incidentul”, a declarat un reprezentant al poliției, Ronny Joergensen, într-o conferință de presă, fără să ofere și alte detalii.

Două cabluri de telecomunicații și energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni (fără a include ultimul incident). Petrolierul Eagle C, sub pavilionul Insulelor Cook, care se pare că face parte din „flota fantomă” rusească pe care Moscova o folosește pentru a evita sancțiunile impuse exporturile sale de petrol, a fost arestat în Finlanda. Se presupune că ancora navei a fost cea care a tăiat cablul Estlink 2 care leagă Estonia și Finlanda. Președintele finlandez Alexander Stubb a susținut că tăierea cablului a fost probabil un sabotaj din partea Rusiei.

La 19 ianuarie, The Washington Post a relatat, însă, citând „înalți oficiali ai SUA și UE”, că reprezentanții a trei țări implicate în investigații și comunitatea de informații ajung treptat la concluzia că deteriorarea cablurilor de ancorele navelor comerciale nu a fost rezultatul unor acțiuni deliberate la comanda Moscovei. Dimpotrivă, dovezile de până acum ar sugera că cablurile au fost deteriorate din cauza lipsei de experiență a echipajelor navelor prost întreținute.

La mijlocul lui ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura fregate, avioane de patrulare și drone navale în Marea Baltică ca să ajute la protejarea infrastructurii critice, rezervându-și dreptul să ia măsuri împotriva navelor suspectate de a reprezenta o amenințare la adresa securității.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul moldovean al Apărării a spus în comunicatul din 31 ianuarie că lotul de lansatoare antitanc va contribui la îmbunătățirea instruirii și interoperabilității forțelor armate moldovene în cadrul exercițiilor și misiunilor internaționale.

Ajutorul a fost aprobat de Guvernul de la Stockholm joi, 30 ianuarie, care a explicat că este în interesul politicii externe și de securitate a Suediei „să susțină Moldova în regim de urgență”.

Lotul destinat R. Moldova face parte din ajutorul suplimentar de 1,2 miliarde de dolari destinat Ucrainei, aprobat de Suedia în aceeași zi. Lansatorul de tanc AT4 este unul din cele mai utilizate lansatoare de grenade portabile de unică folosință din lume, fiind fabricat de compania suedeză SAAB de la finele anilor 1980.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova are nevoie de mai multe radare pentru detectarea dronelor, spune ministrul Apărării

Ajutorul oferit de Stockholm vine după ce anul trecut guvernele moldovean și suedez au semnat o scrisoare de intenție privind aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Comunicatul de presă emis vineri este semnat de patru procurori din cei 11 membri al organului de autoadministrare a breslei (Din CSP mai fac parte juriști, ministra Justiției și președintele consiliului Superior al Magistraturii).

Cei patru membri ai CSP au solicitat înalților demnitari să evite în expunerile lor comparațiile între instituțiile de drept, ca să nu creeze confuzii.

„Un procuror acționează în limitele atribuțiilor stabilite prin lege [...]iar activitatea sa trebuie evaluată prin mecanisme instituționale, nu prin polemici în spațiul public”, au menționat ei.

Procurorii au mai amintit că, potrivit standardelor europene, declarațiile critice ale politicienilor nu doar că pot influența negativ independența procurorilor și genera o percepție de subordonare a acestora față de puterea executivă sau legislativă, ci și „pot submina încrederea în instituțiile statului și afecta funcționarea statului de drept”.

Declarația membrilor CSP vine după ce, cu o zi înainte președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că tot mai mult „se conturează” opțiunea de a fuziona Procuratura Anticorupție cu cea pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). El a criticat Procuratura Anticorupție pentru că nu a livrat rezultate în timpul campaniei electorale și nu a oprit procesul de corupere a alegătorilor, pe când alte instituții de drept au acționat ferm.

• Te-ar putea interesa și: Lupta cu corupția și crima organizată, coordonată dintr-un singur punct. PA și PCCOCS ar putea fuziona

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, aflată în funcție din 2022, a respins intențiile guvernării de a fuziona procuraturile și a spus că sub conducerea ei, procuratura a înregistrat progrese, dând drept exemplu confiscarea bunurilor în sumă de 75 de milioane de lei.

Dragalin a mai spus că rezultatele PA nu pot fi judecate din prisma opririi influenței Rusiei asupra R. Moldova, care în opinia ei, a existat mereu.

„Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție cu 37 de procurori opri această influență”, a explicat procuroarea-șefă în conferința din 30 ianuarie.

După alegerile din toamna lui 2024, președinta Maia Sandu a convocat de două ori Consiliul Suprem de Securitate a țării pentru a discuta combaterea corupției electorale. Ea a calificat activitatea Procuraturii Anticorupție drept „un eșec total” și a cerut Guvernului să găsească o soluție pentru a schimba starea lucrurilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Pledăm pentru integrarea europeană, vorbim și scriem în limba română, știm că există un război împotriva Ucrainei”, a spus Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), la o conferință de presă, pe 31 ianuarie, în care cei patru au anunțat crearea blocului.

Din blocul care are ca obiectiv declarat aderarea R. Moldova la UE mai fac parte Partidul Congresului Civic al fostului consilier prezidențial Marc Tcaciuc, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei al fostului premier Ion Chicu, și Alexandr Stoianoglo, fostul procuror general și candidat la prezidențiale în octombrie-noiembrie 2024.

Toți au colaborat strâns în trecut cu liderul socialiștilor, Igor Dodon, care nu a fost invitat în bloc. Cel mai recent, de socialiști s-a distanțat Stoianoglo. După ce a pierdut prezidențialele, acesta a dispărut din spațiul public pentru câteva luni, după care s-a disociat public de cei din partea cărora a candidat, spunând că viziunile sale și ale socialiștilor diferă în unele „chestiuni de principiu”.

Ceban a mai spus în fața jurnaliștilor că blocul nou-creat are „cea mai puternică echipă din punct de vedere profesionist” care, spre deosebire de guvernarea PAS, știe cum să aducă R. Moldova în UE.

„Integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie făcută prin declarații sau bocete, trebuie acțiuni imediate pentru modernizarea țării”, a spus primarul capitalei, care a precizat că blocul este deschis și pentru alte formațiuni.

Ex-premierul Ion Chicu a spus că blocul este gata „să-și asume responsabilitatea pentru procesul” integrării europene a R. Moldova. Fost consilier a lui Igor Dodon, Chicu, la fel ca socialiștii, a boicotat referendumul din octombrie 2024 pentru aderarea R. Moldova la UE, pe care l-a numit „periculos pentru statalitatea R. Moldova”.

Dodon le urează „drum bun”, PAS-ul - cărare bătută

Într-un mesaj pe rețelele de socializare online, publicat la scurt timp după anunțul celor patru, liderul socialiștilor, Igor Dodon, le-a urat „drum bun colegilor din opoziție”, spunându-le că „în politică este important să ajungi acolo unde te-ai pornit”.

Partidul Socialiștilor a venit cu o reacție separată, tot pe rețelele de socializare, salutând faptul că „apare o alternativă pe segmentul pro-UE” în politica moldoveană, dominată din 2021 de președinta Maia Sandu și partidul pro-european fondat de ea.

Vizat în declarații, PAS nu a reacționat imediat, dar unii fruntași ai partidului au pus la îndoială viziunile pro-europene ale membrilor blocului. Deputatul PAS, Lilian Carp, a spus pe rețele despre cei patru lideri ai blocului că, „pe parcursul vieții lor politice, fie au fost afiliați în mare parte cu Federația Rusă, fie uneori cu Plahotniuc”, oligarhul astăzi fugar care a controlat R. Moldova timp de câțiva ani, până în 2019.

Potrivit lui Carp, lansarea blocului „Alternativa” ar face parte dintr-un plan al Rusiei de a „schimba actorii” politici loiali Moscovei în R. Moldova.

Într-un comentariu asemănător, despre care PAS a spus Europei Libere că reprezintă și poziția oficială a partidului, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „oferta rusească” pentru cetățenii R. Moldova este în mod paradoxal o „alternativă pro-europeană”, sugerând că nu crede în promisiunile noului bloc că ar dori integrarea R. Moldova în UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, din cele circa 2,4 milioane de persoane recenzate, 22,9% declară că au unele dificultăți de vedere în realizarea activităților zilnice, chiar dacă poartă ochelari, în timp ce 5,8% au dificultăți mari, iar 0,2% nu văd deloc. 7 din 10 persoane spun că nu au niciun fel de dificultate de vedere.

Chiar dacă poartă aparat auditiv, 8,6% dintre moldoveni spun că au unele dificultăți de auz în realizarea activităților zilnice, 2,1% raportează dificultăți mari, iar 0,1% nu aud deloc. Aproape 9 din 10 moldoveni spun că nu au dificultăți de auz.

11,5% dintre moldoveni au unele dificultăți de mers și urcat scări, alți 6,8% au dificultăți mari, iar 1% spun că nu pot merge deloc. 8 din 10 moldoveni nu au nicio problemă de mobilitate.

În ceea ce privește problemele de concentrare, 8,2 la sută dintre moldoveni spun că întâmpină unele dificultăți, alți 1,6 la sută se confruntă cu dificultăți mari, iar 0,2 la sută nu pot memora deloc.

Datele preliminare ale recensământului populației și locuințelor, care a avut loc în vara lui 2024, arată că populația R. Moldova s-a micșorat cu aproape 400 de mii comparativ cu recensământul precedent, din 2014.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ 2024: Satele au rămas fără jumătate de milion de oameni. Fiecare a treia persoană trăiește în Chișinău

Datele mai arată că satele Moldovei au pierdut aproape jumătate de milion de locuitori, în timp ce numărul orășenilor a crescut de la 38,5% din populație, în 2014, până la 46,4%, în 2024. Cea mai aglomerată localitate este municipiul Chișinău, unde anul trecut locuiau aproape 720 de mii de persoane, cu 16,7% mai mult față de acum 10 ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Un contract a fost semnat cu centrala nucleară de la Cernavodă, de unde vor fi procurați 110 MW bandă, cu 10 MW mai mult față de ianuarie. Un alt contract a fost încheiat cu compania românească Hidroelectrica, care va furniza o cantitate de 20 MW de bandă.

În luna februarie, Energocom estimează că ponderea electricității achiziționate de la Nuclearelectrica va constitui 18% din totalul de consum, în vreme ce curentul de la Hidroelectrica va acoperi 3,3% din necesar.

Un alt contract a fost semnat cu compania D. Trading, care potrivit Energocom, va livra mai multă electricitate în timpul zilei, când este consum mai mare, și o cantitate mai mică noaptea, când nu este cerere. În total, această companie va furniza 70 de mii mWh, ceea ce constituie 17% din necesar.

Energocom nu a dezvăluit prețul la care va procura electricitatea de la D. Trading, dar a spus că este mai mic decât prețul-plafon de achiziție inclus în actualul tarif final pentru consumatori, care este de 145 euro per MWh.

Luna viitoare, compania de stat se așteaptă ca ponderea energiei electrice achiziționate de pe bursă, care este mai scumpă, să se reducă la circa 25% față de 39% în luna ianuarie.

Totodată, centralele de termoficare urbane din Chișinău și Bălți vor genera luna viitoare 120 de mii de MWh, ceea ce acoperă în jur de 30% din consum. Alte peste 30 mii MWh ar urma să constituie energia regenerabilă.

La începutul acestui an, odată cu declanșarea crizei energetice după oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom în regiunea transnistreană, în R. Moldova au crescut semnificativ tarifele la energie electrică. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de tariful vechi de 2,84 lei.

• Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică

Rămasă fără gaze, regiunea transnistreană nu mai produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o vindea malului drept la prețul de 66 euro mWh.

Pentru a compensa deficitul de energie, Chișinăul a început să facă importuri din România, parțial pe baza unor contracte la preț plafonat de Guvernul României, iar o altă parte de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sancțiunea a fost aplicată pentru cei care și-au vândut voturile, prin acceptarea sau primirea, personal ori prin intermediar, a unor bunuri, servicii sau privilegii sub orice formă, care nu li se cuvin.

Legislația prevede amenzi de la 25 de mii la 37,5 mii de lei pentru fiecare caz.

În comunicatul de vineri, CNA a precizat că examinarea proceselor verbale emise de Poliție continuă, urmând să fie luate decizii pe marginea acestora.

Articolul în baza căruia se aplică aceste amenzi a fost contestat la Curtea Constituțională de mai mulți avocați ai persoanelor amendate. La 22 ianuarie, instanța a respins 88 de sesizări, invocând că astfel de sancțiuni sunt necesare pentru a combate corupția politică.

• Vezi și: Zeci de sesizări, contra amenzilor pentru vânzarea votului. CC le respinge pe toate

La 20 ianuarie, CNA a informat Președinția că a întocmit aproximativ 30 de dosare penale privind coruperea electorală. Datele au fost furnizate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate din acea zi.

„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.

Potrivit Poliției, cel puțin 100 de mii de cetățeni ar fi primit bani în schimbul votului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înregistratoarele datelor de zbor și ale vocii din cabina de pilotaj au fost recuperate din avionul Bombardier CRJ700, implicat în coliziunea produsă în aer în apropierea Aeroportului Național Ronald Reagan din Washington, și au fost transmise laboratoarelor pentru evaluare, a declarat, pe 30 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Comitetului Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB), Peter Knudson.

Președinta NTSB, Jennifer Homendy, a declarat anterior într-o conferință de presă că va fi nevoie de timp pentru finalizarea anchetei.

„Avem cantități substanțiale de informații. Trebuie să verificăm informațiile. Trebuie să ne luăm timp pentru a ne asigura că acestea sunt exacte”, a declarat Homendy.

Un raport preliminar este așteptat în termen de 30 de zile de la data accidentului, a precizat NTSB într-o declarație pe site-ul său. Cauza probabilă a accidentului și factorii care au contribuit la producerea acestuia vor fi prezentate în raportul final, care este așteptat în termen de 12 până la 24 de luni, se arată în declarație.

Foștii campioni mondiali ruși la patinaj artistic Vadim Naumov și soția sa, Evgenia Shishkova, s-au numărat printre victimele coliziunii dintre avionul de pasageri și un elicopter Sikorsky UH-60 Black Hawk al armatei SUA, care transporta trei soldați într-un zbor de antrenament. Impactul s-a produs cu puțin înainte de ora 21.00, ora locală, pe 29 ianuarie, în timp ce avionul de pasageri se apropia de aeroport pentru a ateriza. Ambele aeronave au căzut în râul Potomac.

Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că mai mulți cetățeni ruși se numără printre victime și a afirmat că a luat legătura cu oficialii ruși pentru a le prezenta condoleanțe.

„Inimile noastre sunt zdrobite alături de ale voastre”, le-a spus Trump familiilor persoanelor decedate, după ce a ținut un moment de reculegere, în deschiderea unei conferințe de presă la Casa Albă.

Mai devreme, Kremlinul a transmis un mesaj de condoleanțe, dar și mai mulți lideri europeni, între care președinta de la Chișinău, Maia Sandu.

„Vești tragice din Washington DC. Gândurile mele sunt cu toți cei afectați de acest incident devastator. Moldova este solidară cu oamenii din SUA în aceste momente dificile”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X.

Avionul American Airlines sosea din Wichita, Kansas, unde au avut loc Campionatele americane de patinaj artistic, în perioada 20-26 ianuarie. Competiția a fost urmată de un cantonament de formare pentru patinatorii juniori promițători.

• Te-ar putea interesa și: Cine au fost Vadim Naumov și Evgenia Shishkova?

Clubul de patinaj din Boston, unde Naumov și Shishkova antrenau din 2017, a anunțat într-o declarație că cei doi antrenori ruși, care au câștigat medalia de aur pentru perechi la Campionatele Mondiale de patinaj artistic din 1994, se numără printre cei șase membri ai clubului care au murit în accident.

„Sportul nostru și clubul nostru au suferit o pierdere cumplită prin această tragedie”, a declarat într-o declarație directorul executiv și CEO-ul Skating Club of Boston, Doug Zeghibe.

Cei doi, care au câștigat și finala Champions Series 1995-1996, s-au mutat în Statele Unite după ce și-au încheiat cariera de patinatori și au devenit antrenori.

Fiul lor în vârstă de 23 de ani, Maxim Naumov, este cetățean american și concurează pentru Statele Unite în competițiile internaționale. El a fost campion național de juniori al SUA în 2020.

În afară de Naumov și Shishkova, cel puțin alți doi antrenori de origine rusă se aflau în avion.

Inna Volyanskaya, un antrenor de patinaj din zona Washingtonului, se afla la bordul avionului, a declarat deputatul american Suhas Subramanyam (Democrat-Virginia) pe X, adăugând că s-a confirmat că niciuna dintre cele 67 de persoane aflate în avionul de pasageri nu a supraviețuit.

Volyanskaya a concurat ca patinatoare în perechi pentru Uniunea Sovietică în anii 1980. Ea a antrenat tineri patinatori la Washington Figure Skating Club, potrivit site-ului web al clubului.

Un alt antrenor rus, Alexandr Kirsanov, era în avion, potrivit soției sale, Natalya Gudin.

„Am pierdut totul. Mi-am pierdut soțul. Mi-am pierdut elevii. Mi-am pierdut prietenii”, a declarat Gudin pentru ABC News.

La bordul avionului se aflau, de asemenea, doi cetățeni chinezi, a declarat Ambasada Chinei la Washington, fără a oferi informații suplimentare despre victime.

„Ambasada Chinei transmite cele mai profunde condoleanțe tuturor victimelor și compasiune familiilor îndoliate”, se arată într-o declarație a ambasadei.

Aproximativ 40 de cadavre au fost recuperate din apele înghețate ale râului Potomac până în după-amiaza zilei de 30 ianuarie, inclusiv cadavrul unuia dintre cei trei soldați ai armatei americane aflați la bordul elicopterului.

Experții susțin că avionul s-ar fi aflat la doar 91 de metri (300 de picioare) deasupra solului și era pregătit să aterizeze atunci când s-a ciocnit cu elicopterul.

Pilotul și instructorul de zbor israelian Michael Parkanski, stabilit la Praga, a declarat că se pare că au fost respectate toate procedurile corecte, ceea ce sugerează că incidentul ar fi putut fi cauzat de o eroare umană.

„Pentru mine, pare o eroare pur umană”, a declarat el pentru RFE/RL. „A fost o fracțiune de secundă... și-au pierdut concentrarea, la fel cum ni se poate întâmpla și nouă pe șosea, când ne pierdem concentrarea pentru o fracțiune de secundă, iar apoi se întâmplă un accident. Este un [mare] păcat, dar, în opinia mea, aici este vorba de un factor pur uman.”

La bordul avionului bimotor de producție canadiană se aflau 60 de pasageri și patru membri ai echipajului, care a fost găsit fragmentat în trei părți în râu, la o adâncime relativ mică. Epava elicopterului a fost de asemenea găsită în râu.

Anchetatorii federali vor încerca să reconstituie momentele dinaintea coliziunii, inclusiv comunicarea între cele două aeronave și controlorii de trafic aerian, precum și alte acțiuni ale piloților și altitudinea celor două aeronave.

În baza relatărilor RFE/RL, Reuters, AP și TASS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te