Vasile Botnaru și istoricul Gheorghe Cojocaru rememorează un moment important pentru vizibilitatea externă a R. Moldova imediat după destrămarea URSS: vizita secretarului de stat american James Baker la Chișinău.
Gheorghe Cojocaru: „La începutul lunii februarie 1992, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a recomandat în unanimitate Adunării Generale admiterea Republicii Moldova în familia ONU. Imediat după aceasta, Departamentul de Stat american a anunțat că secretarul de stat, James Baker, va întreprinde o vizită de „documentare” între 10-18 februarie același an în unele foste republici sovietice, devenite state independente, membre ale Comunității Statelor Independente. Turneul diplomatic al lui James Baker a început cu capitala Republicii Moldova, avionul său aterizând pe aeroportul din Chișinău la o oră târzie a zilei de 10 februarie. Tot atunci erau aduse și primele ajutoare americane, incluzând 14 tone de medicamente pentru populația locală.”
Europa Liberă: Din câte înțeleg, Dvs. vă amintiți de acele evenimente, pentru că se împlinesc exact 30 de ani de la acel turneu. Oamenii mai vechi în meseria noastră își amintesc cum era o problemă să găsească un hotel pentru Baker, în care să poată sta în siguranță. Astăzi, Republica Moldova are o relație strânsă cu Statele Unite ale Americii, relație care se bazează pe un parteneriat strategic și o prodigioasă colaborare în diverse domenii, așa zic analiștii. James Baker era primul demnitar american de un asemenea rang care ajunsese în capitala Moldovei abia constituite. Și acum să vă întreb, uitându-ne în urmă, care era obiectivul vizitei sale, ce urmăreau, de fapt, Statele Unite?
Gheorghe Cojocaru: „În cadrul vizitei de „documentare” a secretarului de stat american prin mai multe capitale din zona Asiei Centrale, Caucazului și în Federația Rusă, obiectivul sosirii sale la Chișinău era de a purta convorbiri cu președintele de atunci, Mircea Snegur, cu reprezentanți ai guvernului și ai parlamentului, precum și de a preciza mai multe aspecte în ceea ce privește stabilirea relațiilor diplomatice între Statele Unite și Republica Moldova. La întâlnirea lui Mircea Snegur cu James Baker de a doua zi, secretarul de stat a fost informat despre evoluțiile interne social-economice, despre starea raporturilor interetnice, în particular în partea stângă a Nistrului, precum și despre relațiile cu statul român. Snegur a apreciat vizita înaltului reprezentant al guvernului american drept „un moment simbolic”, dar și de susținere a eforturilor autorităților de la Chișinău de a edifica un stat democratic bazat pe principiile dreptului, promovate de Statele Unite și de comunitatea internațională. La rândul său, Baker s-a declarat satisfăcut de adeziunea autorităților de la Chișinău la valorile și principiile democrației, subliniind că Statele Unite au susținut admiterea Republicii Moldova în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și că vor susține și admiterea sa în cadrul ONU, Fondului Monetar Internațional și în alte instituții internaționale. Înaltul oaspete american își încheia scurtul său discurs în fața presei cu o frază care a stârnit ulterior interpretări controversate: «Dorim cu toții, declara Baker, să vedem Moldova ca membru al comunității statelor independente».”
Europa Liberă: Trebuie să recunosc că multă lume atunci, imediat după ce se rostise această frază, nu i-a dat mare importanță, a trecut pe lângă urechi, cum ar veni, dar acum ne uităm altfel retrospectiv la ceea ce s-a spus în conferința de presă de la președinție și reconstituim și atmosfera de atunci, când recunoașterea Republicii Moldova, inclusiv prin filiera post-sovietică, era o mare performanță. Până la urmă, cum credeți, ce a avut în vedere Baker, rostind acea frază? Se referea oare exact la ceea ce știm noi că este CSI sau era vorba despre un sens mai larg, despre comunitatea internațională în care urma să fie admisă Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Da, fraza respectivă se pretează unor interpretări mai largi, se poate admite și referința la Comunitatea Statelor Independente, administrația de la Washington arătând astfel că salută eforturile Rusiei de atunci de a constitui un organism regional care să-și asume anumite responsabilități în spațiul post-sovietic, cu precizarea că Republica Moldova era deja membră a Comunității Statelor Independente, dar se poate vedea aici și o referință la marea comunitate internațională a statelor independente, între care urma să-și găsească locul și Republica Moldova. În acest sens, merită reținută observația însărcinatului cu afaceri român la Chișinău, Ion Bistreanu, care a arătat în memoriile sale asupra unei inadvertențe în traducerea din engleză a expresiei respective de translatorul secretarului de stat, Bistreanu subliniind că Baker s-a referit expres la comunitatea internațională.”
Europa Liberă: În fine, acum nu putem să-i punem în cârcă lui Baker că Republica Moldova a ajuns în CSI și totuși putem spune că Baker a pus un jalon în traiectoria Republicii Moldova, primii pași ca stat independent s-au făcut de atunci încolo sau nu-i așa? Dvs. cum credeți, ce rol a avut acea vizită istorică la Chișinău?
Gheorghe Cojocaru: „Cu ocazia sosirii sale la Chișinău, James Baker i-a transmis lui Mircea Snegur invitația președintelui George Bush de a face o vizită la Casa Albă la 18 februarie, ceea ce în acele condiții de incertitudine acută, resimțită de autoritățile moldovene, era o dovadă clară a sprijinului american pentru tânărul stat independent de pe malurile Nistrului, după care Republica Moldova, recunoscută de administrația de la Washington, urma să fie admisă ca membră în Organizația Națiunilor Unite.”
