Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru despre semnificația unei decizii luate de Comisia Electorală Centrală (și anulată ulterior în urma protestelor), aceea de a deschide trei secții de votare în localități din afara controlului constituțional al R. Moldova.
Gheorghe Cojocaru: „Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide trei secții de votare în localitățile Corjova și Tighina, aflate în afara controlului constituțional al statului, în premieră pentru cele aproape trei decenii de existență a Republicii Moldova independente, decizie care, chiar dacă a fost anulată sub presiunea opiniei publice, nu trebuie trecută ușor cu vederea. Această decizie este o dovadă indubitabilă a faptului că la Chișinău există forțe influente care sunt în stare, de dragul unor beneficii egocentriste, să calce în picioare orice lege sau principiu constituțional și să capituleze necondiționat în fața unor interese oculte care încă se mai află în proprietatea statului actual capturat.”
Europa Liberă: Dintre instituțiile statului, singura care a tras un semnal de alarmă în legătură cu această decizie, scandaloasă, la părerea unor experți, a fost Serviciul de Informații și Securitate, care nu a ezitat să avertizeze printr-un comunicat public asupra riscurilor de securitate și creării circumstanțelor pentru fraudarea votului la cele trei secții de votare. Justiția și Ministerul de Interne au tăcut până în momentul anulării deciziei. Dvs. cum vă explicați această conjurație, cum spun unii experți?
Gheorghe Cojocaru: „Unele instituții își fac datoria, iar altele, în special în persoana titularilor departamentelor respective, slujesc altor interese decât celor ale statului și societății. Titularul justiției își poate permite, de exemplu, să-l apostrofeze pe primul ministru interimar când e vorba despre deschiderea unor secții de votare în străinătate, deși, caz fără precedent, peste o sută de mii de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat în prealabil în vederea participării la vot, însă a luat apă în gură în cazul celor trei secții ce urmau să fie deschise la Corjova și Tighina, dacă n-ar fi intervenit Președinția, principalele forțe de opoziție, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr sau Asociația Promo-LEX.”
Europa Liberă: Eu v-aș propune să încercăm să ne mutăm de partea cealaltă a acestei imaginare baricade și să-l cităm pe unul dintre candidații Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care a acuzat partidele de dreapta că, vezi Doamne, luptă pentru dreptul diasporei la vot, aflată această diasporă la mii de kilometri de casă, dar, totodată, ar încălca acest drept fundamental pentru cetățenii de acasă, adică din partea de est a Republicii Moldova, care sunt la nici 60 de kilometri de Chișinău și, astfel, ar comite o mare nedreptate. Dvs. ce i-ați spune acestui contestatar?
Gheorghe Cojocaru: „Cu tot respectul față de o asemenea abordare „originală”, criteriul distanței geografice nu se numără printre principiile fundamentale în materie de democrație electorală, ci, în primul rând, cele privind libertatea de asociere și de expresie. Din această perspectivă a garantării libertăților omului, la 50 sau 60 kilometri distanță de Chișinău, într-un spațiu autodeclarat în afara câmpului constituțional al Republicii Moldova, până nici socialiștii sau comuniștii nu se bucură de liber acces, pe când în țările în care, la mii de kilometri depărtare de casă, diaspora își câștigă o bucată de pâine, drepturile democratice sunt garantate. Este un fapt stabilit că de trei decenii încoace zona de est a Republicii Moldova, aflată sub controlul administrației secesioniste de la Tiraspol, este privită exclusiv ca o zonă de profit economic sau electoral în interesul îngust al unor forțe politice care s-au întins pe ambele maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: Să rămânem pe malul stâng al Nistrului. A sărit în ochi faptul că administrația secesionistă de la Tiraspol a păstrat o tăcere suspectă, la părerea acelorași experți, deci nu s-a mai revoltat ca altă dată, n-a emis nicio declarație de protest. Cum citiți această atitudine inedită?
Gheorghe Cojocaru: „Ca o probă indirectă a unor jocuri oculte cu cei de la Tiraspol, care, după ratarea afacerii cu deschiderea celor trei secții de votare de la Corjova și Tighina, ce urma să le asigure circa 15 mii de voturi și, este de presupus, și sumele respective în conturile electorale, vor căuta să compenseze pe alte segmente ale votului transnistrean. Faptul că, în cele din urmă, Comisia Electorală Centrală a bătut în retragere, este ca spălarea unui obraz, celălalt însă va rămâne pătat de refuzul de a deschide numărul solicitat de secții de votare în străinătate de Ministerul Afacerilor Externe.”
