Vitali și Vladimir Kliciko, boxerii care au dominat o decadă categoria grea, sunt de un an mai mult decât ambasadorii Ucrainei invadate în lume. Vitali, 51 de ani, și-a lansat cariera politică în 2005, devenind primarul Kievului în preajma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Este primarul capitalei și acum.
Vladimir, 46 de ani, s-a adresat mulțimilor la manifestații în 2014, dar s-a ținut departe de politica propriu-zisă înainte să se înroleze ca rezervist în armată, la scurt timp după invadarea Ucrainei în februarie 2022.
Ambii au vorbit cu serviciul georgian al Europei Libere în marginea recentei Conferințe Internaționale de Securitate de la München.
Sportul și războiul nu se pot compara, spune Vitali Kliciko, primarul Kiev-ului, pentru că în sport ai reguli, nu le respecți, ești penalizat. În acest război, Rusia nu respectă nici o regulă.
Nu este război, este terorism
„Nu este un război”, continuă Vitali, este „terorism”. Dacă totuși trebuie căutate paralele cu sportul, atunci este rolul central pe care-l joacă psihologia, voința de a lupta și capacitatea de a te adapta și a improviza, în funcție de adversarul pe care îl ai în față. Odată lansată invazia rusă, reamintește Vitali Kliciko, nimeni nu a dat armatei ucrainene mai mult decât câteva zile, înainte de a capitula. Dar a rezistat, continuă și fratele lui Vladimir, a reușit chiar să recâștige din terenul ocupat.
„Este o luptă personală, lupți pentru casa ta, nu pentru un loc oarecare, lupți pentru familia ta, pentru prietenii tăi și sigur, mai general, pentru țara ta – dar totul începe cu lupta pentru supraviețuire”, explică Vladimir.
„Spiritul [de luptă] al ucrainenilor a jucat, este adevărat, rolul central dar dacă avem și armament occidental, mai mult și mai sofisticat, am putea câștiga acest război”, crede Vitali Kliciko, primarul Kiev-ului.
Rușii lovesc infrastructura de bază, zeci de mii de oameni trăiesc fără căldură și electricitate, fără un confort elementar. Tactica președintelui rus Vladimir Putin pare să fie de a încerca să submineze, consecvent, voința ucrainenilor de a se mai opune.
Pentru moment, este o strategie care nu dă rezultat, explică Vitali Kliciko, pentru că aceste atacuri inutile, împotriva populației civile, nu au făcut decât să mărească furia ucrainenilor.
„Oamenii sunt furioși, și spun, mai bine trăim fără căldură și lumină, decât cu soldați ruși aici”, continuă Vitali, care recunoște că viața cotidiană a devenit mult mai grea la Kiev, multe servicii au dispărut sau au fost întrerupte.
Lista neagră a lui Putin
Se relatează că frații Kliciko ar fi pe o listă neagră a președintelui rus Vladimir Putin, o listă cu adversari periculoși care ar trebui eliminați. „Orice ucrainean, toți ucrainenii ar putea fi pe această listă, dacă ea chiar există”, comentează Vladimir Kliciko, pentru că Putin vrea Ucraina, fără ucraineni. De la bun început, președintele rus a negat dreptul la existență a poporului ucrainean, continuă Vladimir, „ne consideră un accident al istoriei”.
„Așa că dacă sunt pe acea listă, sunt mându, pentru că înseamnă că sunt de partea bună a istoriei”, mai spune Vladimir Kliciko.
Va reveni Kiev-ul în vizorul armatei ruse, în cursul unei ofensive de primăvară, despre care se vorbește insistent? Pentru Vitali, primarul capitalei ucrainene, Kievul a fost și rămâne o țintă permamentă a așa-numitei „operațiuni militare speciale” a armatei ruse.
„Kievul are valoare simbolică, este inima țării, este capitala”, continuă Vitali, și „este visul lui Putin să ocupe Kievul. Poate face asta? Răspunsul meu clar este nu. Suntem pregătiți”.
Frică sau lașitate
Când vine vorba de starea de spirit din Rusia, frații Kliciko constată că propaganda este încă puternică și eficientă, mai ales în lipsa unei prese libere. În ochii lui Vladimir Kliciko, lipsa de informații se combină nu atât cu frica de autorități, ci cu o „doză mare de lașitate”.
„Frica este sănătoasă. Lașitatea este cea care-i împiedică pe [ruși] să țină piept regimului sau să refuze să meargă pe front și să (...) omoare ucraineni”, spune Vladimir Kliciko în interviul cu Europa Liberă.
Și care va fi primul lucru pe care-l vor face, dacă Ucraina învinge?
„Nu este ușor acum, nu va fi nici mai târziu”, spune Vladimir. „Acum supraviețuim, după aceea va trebui să fim creativi: să creăm o viață nouă, noi șanse de viață, o nouă apărare, un nou guvern, într-un anumit fel o nouă democrație.”
Victimele primul an de război în Ucraina
- Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a verificat un număr total de 8.006 decese în rândul populației civile, de la lansarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022.
- Dintre aceștia, 487 erau copii.
- Numărul civililor răniți este estimat la 13.287.
- OHCHR a precizat că cifrele reale ar putea fi mai mari.
- Cel mai mare număr de decese în rândul civililor a fost înregistrat în martie 2022, peste 3.900.
- Numărul militarilor decedați nu poate fi verificat în acest moment, fiind raportat de de autoritățile guvernamentale din Rusia și Ucraina.
- Între 14 aprilie 2014 și 31 decembrie 2021, se estimează că au murit în jur de 14.400 de persoane, inclusiv civili și militari, în lupte din regiunile separatiste ucrainene Donețk și Luhansk, susținute de Rusia.
- Dintre acestea, cel puțin 3.400 erau civili.
(sursă: OHCHR, 25 februarie 2023)
