Expoziția de la Muzeul Ţăranului Român face parte din proiectului european CU TENDA – Stories, images and sounds on the move. Living memory of southeastern Europe, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene (2015-2019).
Cu cortul prin istorie

1
Cu tenda, cu cortul adică, au străbătut aromânii istoria și geografia Europei de sud-est, devenind condimentul etnic și cultural cel mai des întâlnit în Balcani. Identificați uneori cu vlahii ( nu doar în sensul larg de populație latină transhumantă, ci chiar de valahi din zona dunăreană) aromânii au ținut vreme de secole la identitatea lor și, în ciuda faptului că mare parte din cultura lor este orală și că apele istoriei i-au atomizat în grupuri mici ba uneori chiar i-au topit în rândul populației locale, descoperim și acum la tot locul comunități bine închegate în care limba de comunicare este aromâna (considerată de unii un dialect în diasistemul latin european răsăritean, adică parte a limbii române, în vreme ce alții o consideră o limbă de sine stătătoare), marile rituri de trecere sau obiceiurile de peste an sunt aceleași, relațiile familiale și societale se bazează pe aceleași principii.

2
Principala lor activitate a fost multă vreme păstoritul și mare parte din istoria și cultura lor au fost modelate și motivate de transhumanță. Nu e de mirare, așadar, că Muzeul Țăranului Român a organizat o expoziție itinerantă dedicată aromânilor și nici faptul că aceasta pivotează tocmai în jurul cortului, avanpostul cultural aromânesc și însemn universal al adăpostului vremelnic, al tranziției, călătoririi sau inițierii. Am descifrat, cu ajutorul Lilianei Passima, director interimar al Muzeului țăranului, alfabetul portului, costumelor și cutumelor aromânești.

3
Costum femeiesc grămostenesc se compune din câmeași/ cămașă cu poale, origine Dupnița, Rila, bulgaria, încep. sec. XX, (colecția MȚR), cânduși/ sarafan, Dobrogea, sec. XX (colecția MȚR) mintanŭ/ vestă cu mâneci, Dobrogea, sec. XX, (colecția MȚR), câciulâ di șiacŭ cu mâyuri/ căciulă din aba cu lătițare, Dobrogea, sec. XX, ((colecția MȚR)), minghiuș di câciulâ/ cercel de tâmplă, podoabă pentru căciulă, (colecția Daniel Nancu), lâhurâ cu leasâ/ basma, (colecția Daniel Nancu
pafta „lacrimi”, pe cordon catifea creație contemporară, (colecția Daniel Nancu)
pafta „lacrimi”, pe cordon catifea creație contemporară, (colecția Daniel Nancu)

4
Riturile trecerii au o mare însemnătate la aromâni și sunt însoțite de un complex ritual din care nu pot lipsi vasele de nuntă, pahare învelite în mărgele, (colecția MȚR) și nici sticlă învelită în mărgele, 1912, (colecția MȚR)