Foto | O călătorie în imagini: Chișinăul de altădată și de azi
Astăzi, 14 octombrie, Chișinăul își sărbătorește hramul și 588 de ani de la prima atestare documentară. Menționat pentru prima dată în 1436 ca un târg rural cu o hală de piatră, orașul a trecut prin numeroase transformări. Europa Liberă te invită într-o călătorie în timp, printr-o galerie de imagini din secolul XX și din prezent.
Secolul trecut

În prezent

5
Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu", construită în anii '30 ai secolului XX, are statut de monument de artă, arhitectură și istorie de importanță națională.
Clădirea, cu trei niveluri, dintre care ultimul este un atic, și un subsol, este amplasată la colțul unui cartier, pe un teren care fusese destinat cândva pieței polițienești, fiind mărginită lateral de strada Mihai Eminescu.
Clădirea, cu trei niveluri, dintre care ultimul este un atic, și un subsol, este amplasată la colțul unui cartier, pe un teren care fusese destinat cândva pieței polițienești, fiind mărginită lateral de strada Mihai Eminescu.
Secolul trecut

În prezent

6
La intersecția Bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni din Chișinău se află o clădire cu trei etaje, caracterizată prin fațade simetrice și coloane albe, care a fost, în trecut, hotelul „Suisse”.
În anii 1830, Ivan și Annastasia Monastârsky au construit două imobile cu câte două etaje, formând un complex rezidențial. În anii 1860, aceste clădiri au fost renovate și unite pentru a găzdui Seminarul teologic. Apoi, în 1874, Charl Sailladeni, un elvețian, a preluat clădirea în arendă și a transformat-o în hotelul „Suisse”.
Hotelul nu a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, suferind daune considerabile. Arhitectul sovietic Alexei Șciusev, originar din Chișinău, a apreciat hotelul „Suisse” ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, iar inițiativa sa a dus la construcția unei noi clădiri pe același amplasament, care păstrează aspectul original al clădirii.
Din 1950, o parte a
În anii 1830, Ivan și Annastasia Monastârsky au construit două imobile cu câte două etaje, formând un complex rezidențial. În anii 1860, aceste clădiri au fost renovate și unite pentru a găzdui Seminarul teologic. Apoi, în 1874, Charl Sailladeni, un elvețian, a preluat clădirea în arendă și a transformat-o în hotelul „Suisse”.
Hotelul nu a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, suferind daune considerabile. Arhitectul sovietic Alexei Șciusev, originar din Chișinău, a apreciat hotelul „Suisse” ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, iar inițiativa sa a dus la construcția unei noi clădiri pe același amplasament, care păstrează aspectul original al clădirii.
Din 1950, o parte a
Secolul trecut

În prezent

7
Clădirea în care, în 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România găzduiește astăzi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Proiectată de arhitectul Vladimir Țâganco, construcția a fost finalizată în 1902, inițial funcționând ca Gimnaziul nr. 3 pentru băieți. În timpul Primului Război Mondial, aceasta a fost transformată într-un spital militar.
După 1933, clădirea a devenit parte a Facultății de Agronomie a Universității din Iași și, în 1945, a fost preluată de Institutul Agricol din Chișinău. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a suferit daune, dar a fost restaurată în anii ’50.
După 1933, clădirea a devenit parte a Facultății de Agronomie a Universității din Iași și, în 1945, a fost preluată de Institutul Agricol din Chișinău. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a suferit daune, dar a fost restaurată în anii ’50.
Secolul trecut

În prezent

8
Piața Centrală, cunoscută anterior sub denumirea de Центральный рынок (Țentral'nîi rînok) până în 1991, este cea mai mare și mai aglomerată piață agroalimentară din Chișinău. Aceasta se întinde pe un cartier rectangular, format din două sectoare ale capitalei, fiind delimitată de străzile Armenească, Mitropolit Varlaam și Tighina. Piața are o suprafață totală de 3,5 hectare.
În imagini hala de carne în anii 60 și în prezent.
În imagini hala de carne în anii 60 și în prezent.