Cu zece zile înainte de alegeri, Comisia Electorală Centrală a sesizat fiscul de la Chișinău, cerându-i să verifice 169 de donatori ai concurenților antrenați în cursă, spunând că acești donatori nu ar fi avut de-a lungul anului venituri din care să ajute în campanie aceste partide. Este prima data când comisia face public un astfel de demers, iar printre partidele cu donatori fără surse de acoperire a donațiilor figurează PAS, Blocul „Renato Usatîi” , Partidul Șor , Platforma DA , AUR si PDCM, dar lipsește Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Noi, însă, ne vom întreba dacă este acesta un semn clar că instituțiile au început lupta cu banii obscuri folosiți în campaniile moldovene. Într-ul nou episod al podcastului RELelectoral, am discutat cu un analist electoral și doi jurnaliști de investigație, ca să vedem de unde își iau partidele moldovene banii și cum se asigură statul că acești bani nu provin din surse obscure.
Banii murdari nu au ce căuta în politică – este ceea ce stă în spatele unei lupte, îndelungate și dificile, pe care o dă R. Moldova, la fel ca orice democrație în devenire, pentru transparentizarea procesului de finanțare a partidelor.
Mariana Focșa este analistă electorală de la Asociația Promo-Lex. Promo-Lex este cea mai mare organizație de observatori locali ai alegerilor moldovene. Mariana Focșa este responsabilă de echipa de experți ai asociației, care monitorizează cheltuielile partidelor și emite rapoarte. Am vorbit cu Mariana Focșa la apariția celui de-al patrulea raport din această campanie.
Mariana Focșa: „Am constatat că cheltuielile raportate de partidele politice, sau mai bine zis de concurenții electorali, la CEC nu corespund cu cheltuielile de facto suportate de concurenți în procesul desfășurării campaniei electorale. Și cum am ajuns la acest rezultat? În fiecare raion al R. Moldova avem câte un observator pe termen lung. Și care este misiunea acestor observatori? Este de scana zilnic, practic non-stop. Avem observatori care expediază rapoarte, inclusiv la ora patru dimineața, ca să înțelegeți că este un proces continuu. Deci, ei scanează regiunile de care ei sunt responsabili și ne raportează despre toate evenimentele desfășurate în regiunea monitorizată. Agitatorii implicați distribuie materiale sau sunt organizate diferite evenimente pentru copii sau concerte. De asemenea, sunt colectate absolut toate materialele promoționale, pliante, afișe, ziare. Observăm și materialele de vizibilitate aplicate de concurenți: chipiuri, maiouri, eșarfe care sunt purtate de agitatori. Toate acestea, cumulativ, le estimăm la prețul minim de piață, după care estimăm cheltuielile suportate de fiecare concurent electoral.
Deci, până la 18 iunie eram practic la jumătate de campanie electorală și am identificat că nu au fost raportate cel puțin patru milioane de lei. Dar, este important să menționăm că concurenții electorali au timp până la sfârșitul campaniei electorale să raporteze aceste cheltuieli. În total au fost raportate cheltuieli de 16 milioane, aproape 17 milioane de lei. Respectiv, noi am estimat încă peste patru milioane drept neraportate. Aici țin să reiterez că noi aplicăm prețurile minime de piață. Ele pot fi diferite de ceea ce au achitat concurenții electorali de facto pentru serviciile saau pentru bunurile utilizate în campanie. Concluzia rămâne valabilă, care a fost și pentru scrutinele anterioare: constatăm că concurenții electorali nu declară toate cheltuielile suportate pentru campania electorală. Deci, nu putem spune că este asigurată transparența finanțării campaniilor electorale și putem spune că avem în continuare o problemă.”
Europa Liberă: Am putea presupune că partidele au fonduri sau surse de finanțare ilicită, pe care nu vor să le facă publice și din acest motiv ascund toate cheltuielile?
Mariana Focșa: „Este o constatare logică faptul că cheltuielile declarate de concurenții electorali nicidecum nu pot să depășească veniturile oficial declarate. În cazul în care nu sunt declarate veniturile, eu nu pot să declare oficial nici cheltuielile. De aici apare întrebarea: de ce și de unde? Ceea ce deja trebuie să vedem pe parcurs, cum urmează a fi intensificat aportul CEC în procesul de gestionare și control al procesului de finanțare a campaniei electorale .”
Europa Liberă: Bine, ne mișcăm mai departe. Concluzionăm deci că partidele de fapt operează cu fonduri mai mari decât vor să știe lumea. Și alte concluzii care ați vrea să le scoateți în evidență care ar fi?
Mariana Focșa: „Am constatat că cadrul legal conține anumite lacune care nu permit să asigurăm transparența privind finanțarea campaniilor electorale. Astfel, cadrul legal prevede că campaniile electorale pot fi finanțate doar din surse provenite din activitatea de salariat, întreprinzător, științifică sau din cea de creație. Este stipulat clar de unde pot proveni acești bani. Cu toate acestea, până la data de 11 iunie, CEC a estimat aproximativ 600 mii de lei proveniți din surse neclare, care nu corespund acestor prevederi. Fiindcă în rezultatul verificării donatorilor care au făcut aceste donații în folosul concurenților electorali s-a constatat că în ultimii trei ani aceștia nu au avut venituri declarate sau au avut declarate venituri mult mai mici decât donațiile făcute. Și aici din nou apare întrebarea: de unde provin acești bani? Concluzia este că nu sunt aceste donații conforme prevederilor legale. Care au fost măsurile întreprinse de CEC atât în cadrul alegerilor prezidențiale, unde au fost constatată aceeași problemă, cât și în cazul scrutinului actual? Nu poate întreprinde nimic, fiindcă nu sunt instrumente asigurate de cadrul legal care ar permite identificarea și analiza profundă a surselor acestor venituri. Respectiv, CEC a venit cu recomandări Parlamentului care ar asigura acest proces de investigare a surselor financiare care provin de la donatori care nu au declarate veniturile sau ce trebuie de făcut cu aceste surse, căci la moment nu este clar?
Europa Liberă: În toată lupta aceasta care s-a dat în ultima vreme pentru transparentizarea finanțării campaniei electorale, s-au luat câteva măsuri. Avem acuma obligația partidelor să declare la CEC tot ce cheltuie, avem obligația ca partidele să nu primească bani din exterior, avem obligația ca să nu primească donații mai mari decât își poate permite un donator de rând. Ce nu funcționează din toate aceste măsuri, încât ajungem să constatăm de fiecare dată că partidele continuă să folosească fonduri ilicite în campanie electorală?
Mariana Focșa: „Pornim iarăși de la faptul că nu sunt declarate integral cheltuielile suportate în campania electorală. De ce nu sunt declarate? Părerea mea este că trebuie de intensificat controlul de facto al cheltuielilor suportate de concurenți. În situația în care aportul CEC este foarte mic în procesul de verificare a cheltuielilor, CEC nu dispune de organe inferioare în teritoriu, care ar verifica la fața locului ce se întâmplă în campania electorală sau care să observe și care sunt cheltuielile de facto suportate de concurenți, ei nu pot să spună că cheltuielile declarate nu corespund de fapt cu cheltuielile efectuate în campania electorală. Noi de mulți ani monitorizăm procesul electoral, respectiv, încercăm să acoperim și acest subiect. Estimăm care sunt cheltuielile de facto ale concurenților comparativ cu cele declarate. Din păcate, până la moment, în baza acestor rapoarte care au demonstrat totuși că cheltuielile declarate sunt mult mai mici decât cheltuielile de facto suportate de concurenți, deci, până la moment nu a fost întreprins nimic pentru a lua anumite măsuri pentru a împiedica repetarea situațiilor similare.
Europa Liberă: Deci, soluția ar fi să fie abilitată CEC cu împuterniciri suplimentare?
Mariana Focșa: „ În cadrul CEC, în planul strategic care a fost aprobat pentru perioada anilor 2020-2023, este prevăzută constituirea unui departament care va fi responsabil de monitorizarea și controlul finanțării campaniilor electorale și al partidelor politice!
Europa Liberă: Departament care nu a fost creat.
Mariana Focșa: „Încă nu. El a fost prevăzut de a fi constituit încă în anul 2019. Atunci nu s-a făcut, respectiv a fost amânat pentru planul strategic nou, din 2020-2023.”
Europa Liberă: Ce deducem de aici? Deducem că nu prea se vrea.
Mariana Focșa: „Nu vreau să-i găsesc un motiv CEC-ului. Constatăm doar că nu a fost constituit acest departament.”
Am remarcat că au fost identificate anumite donații care au depășit prevederile cadrului legal
Europa Liberă: Eu însă am observat că tot ce face CEC de obicei în raport cu cheltuielile partidelor e că le atenționează atunci când ele întârzie cu aceste rapoarte și mai puțin am auzit de verificări propriu-zise a ceea ce se declară în aceste rapoarte partidele. Putem deduce de aici că totul e un fel de formalitate?
Mariana Focșa: „Nu putem spune că este o formalitate, fiindcă, dacă să luăm scrutinul actual, am remarcat că au fost identificate anumite donații care au depășit prevederile cadrului legal și acolo au fost donații efectuate pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, două companii care au avut semnate contracte pentru achiziții publice cu statul în ultimii trei ani, respectiv ceea ce nu corespunde prevederilor legale și CEC a obligat concurentul electoral să restituie aceste donații. Același lucru a fost și în rapoartele prezentate de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. De asemenea, o companie care a avut semnat contract de achiziții publice a făcut o donație, care a fost restituită donatorului. Se verifică treptat, pentru că CEC lucrează și cu Serviciul Fiscal de stat pentru a verifica dacă au fost declarate venituri oficiale de donatori. De asemenea, verifică dacă donațiile declarate au corespuns plafoanelor stabilite de cadrul legal. Totuși constatăm că nu este suficient.
Europa Liberă: Revenim la ce face Promo-LEX, explicăm acum de ce este important ca cetățenii, alegătorii să cunoască de unde își iau banii partidele, cât cheltuie , pe ce anume cheltuie.
Mariana Focșa: „În ultimii 30 de ani ne considerăm un stat care tinde să ajungem la democrație. Ce presupune democrația? Presupune concurență sănătoasă, inclusiv în domeniul politic, unde activează partidele politice, iar această concurență poate fi asigurată doar dacă avem transparență în ceea ce ține de finanțarea partidelor politice, fiindcă cadrul legal spune că nu pot fi imixtiuni din exterior acolo unde este vorba de politica internă a unui stat, de asemenea că cetățenii acestui stat pot să participe în funcție de viziunile politice ale fiecăruia. Și aici iarăși este vorba de transparență, să vedem câți cetățeni susțin într-adevăr acest partid, câți contribuie financiar pentru a finanța acest partid. Într-adevăr, acest partid este atât de reprezentativ pentru stat, adică este susținut de atât de mulți cetățeni. Este foarte importantă transparența, fiindcă anume în finanțarea campaniilor electorale, cât și a partidelor politice, pentru a cunoaște cine finanțează și cum se ajunge la putere.”
Europa Liberă: Pentru, aș adăuga eu, a nu admite ca bani murdari să ajungă în politică.
Mariana Focșa: „Corect. Fiindcă știm că banii murdari vin de la cei care au interese, cei care vor ca partidul sau grupările pe care ei le susțin să ajungă la conducere. Și care este scopul acestor partide sau aceste grupări? De a reprezenta interesele și de a juca jocul acestor grupări sau acestor persoane cu interese. Într-un final, nu putem vorbi de o democrație sau de un stat democratic acolo unde toate politicile statului sunt dictate sau făcute în interesul cuiva.”
La o zi de la acest interviu cu Mariana Focșa, analistă electorală la Asociația Promo-Lex, Comisia Electorală Centrală a mai făcut un anunț important: a spus că va trimite la fisc o listă de 169 de nume, după ce le-a găsit în listele de donatori ale mai multor concurenți electorali, nu și a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, și că sunt oameni care nu au avut venituri în ultima vreme, dar au ajutat aceste partide cu bani în campanie. Cei mai mulți astfel de donatori ar fi fost descoperiți de CEC în raportul financiar al Partidului Acțiune și Solidaritate, de aceea am mers la această formațiune s-o întrebăm dacă este de acord cu pretenția comisiei.
Andrei Spînu: „Partidul Acțiune și Solidaritate, în toate campaniile elctorale a avut cei mai mulți donatori.”
Andrei Spînu, șeful staff-ului electoral PAS.
Andrei Spînu: „Doar în săptămâna de referință, pe care a făcut-o CEC, au donat 145 de persoane. CEC a vorbit despre 18 persoane. Noi cu trezorierul campaniei nu avem capacitatea să le verificăm dacă au sau nu au declarate venituri, însă suma donată de aceste 18 persoane menționate de CEC este neglijabilă în contextul tuturor donațiilor care au venit la partid. Ar putea să fie din economiile persoanelor care au făcut-o. Dacă am împărți egal 21 de mii la 18 persoane, iese un pic mai mult de 1000 de lei de la fiecare. Adică nu sunt dubii că s-ar fi întâmplat ceva ilegal. Noi credem că finanțarea corectă a campaniilor și a partidelor politice este o precondiție pentru alegeri libere și corecte și pentru democrație în general. Respectiv, noi chiar încurajăm astfel de acțiuni și am zis și mai sus că mulțumim Comisiei Electorale Centrale.”
Vă amintim că Andrei Spînu este șeful staff-ului electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, fondat de președinta Maia Sandu și care a promis să arate un exemplu de cum se poate face politică din bani curați. Înainte să înceapă competiția de acum, Maia Sandu a convocat la președinție pe tema finanțării campaniei Consiliul Suprem de Securitate. Singurul lucru care s-a spus public după acea ședință, din 28 mai anul curent, e că CEC va crea, împreună cu SIS, ANI, PG și MAI, un grup de lucru care să lupte mai eficient cu abaterile, iar CSS va propune o lege care să înăsprească pedepsele pentru finanțări ilicite externe.
Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău, a publicat de-a lungul anilor, împreună cu colegii ei, multiple investigații despre banii iliciți folosiți de partide în scrutine.
Am vorbit cu ea despre ce a urmat atunci și ce crede că se întâmplă acum.
Există mai multe scheme de finanțare a partidelor politice în campanii electorale.
Europa Liberă: Navigăm zilele acestea printre niște știri neobișnuite, aș spune. De exemplu, Comisia Electorală Centrală sesizează Fiscul cu privire la 169 de donatori care apar pe listele unor partide, dar care nu au avut deloc venituri pentru a putea face donații. SIS se sesizează în legătură cu niște bănuieli de imixtiune externă de finanțare a altui partid. Mă întreb dacă e loc de optimism, sau e totuși altceva la mijloc?
Cornelia Cozonac: „Eu aș vrea să cred că, în sfârșit, instituțiile statului încep să atragă atenția la cine sunt finanțatorii partidelor politice. Presa vorbește de mulți ani, cu cazuri concrete, cu detalii concrete, cu nume concrete, cu investigații făcute de jurnaliști care au arătat că persoanele nici nu știau că erau în listele partidelor ca și donatori. Există mai multe scheme de finanțare a partidelor politice în campanii electorale. De ani buni presa a scris și a investigat, dar organele de control, de drept, Comisia Electorală Centrală s-au făcut că plouă. Au trecut alegerile, s-a vorbit și tema a fost închisă. Doar colegii de la RISE au mers mai departe cu investigația, cu procesul de judecată. Și noi am avut un proces de judecată, dar nu se întâmpla nimic. Treceau alegerile și nu se întâmpla nimic. Acum, că s-au activizat într-un fel e bine. Să vedem ce va urma.”
Europa Liberă: Consiliul Suprem de Securitate a discutat la începutul acestei campanii despre finanțarea partidelor și a indicat atunci crearea unui grup de lucru în care să intre toate aceste instituții și să lucreze mai ferm pentru clarificarea lucrurilor. De acolo au pornit aceste noutăți oare?
Fiscul trebuie să verifice persoanele care au făcut donații, să vadă care sunt sursele lor de finanțare
Cornelia Cozonac: „Ar putea fi de acolo, pentru că la nivel oficial, la nivel înalt până acum nu s-a discutat problema finanțării campaniilor electorale, chiar dacă media, chiar dacă organizațiile nonguvernamentale prezentau periodic rapoarte în care indicau aceste probleme. Și eu vreau să cred că lucrurile se pornesc din loc, pentru că instituțiile statului demult ar trebui să-și facă treaba. Și Fiscul trebuie să verifice persoanele care au făcut donații, să vadă care sunt sursele lor de finanțare, pentru că noi am arătat de multe ori în materialele noastre că sunt persoane care donează mai mult decât au câștigat în doi ani de zile, mai mult decât a adunat familia. Și atunci te întrebi din ce trăiește omul respectiv. Normal este ca Fiscul să verifice persoanele respective, normal este ca Procuratura să verifice, nu trebuie ca cineva să le ceară în mod special, este obligațiunea lor.”
Europa Liberă: În anii aceștia de luptă pentru transparența finanțării partidelor, care a fost cea mai gravă descoperire pe care ați făcut-o voi la Centrul de Investigații Jurnalistice și care ar fi rămas fără nicio reacție din partea instituțiilor statului?
Cornelia Cozonac: „Am descoperit o schemă foarte „frumoasă”, și anume legătura dintre achizițiile publice și finanțarea partidelor politice. În 2014, în cadrul alegerilor parlamentare, noi, ca de obicei, verificam cine sunt donatorii la partide. Acest lucru îl facem din 2009. Și atunci, în 2014, colega care mă ajuta la documentare zice că, uite, sunt mulți reprezentanți ai agenților economici, oameni care lucrează la SRL-uri. Și am decis să verificăm donațiile cele mai mari. Am luat de la 50 de mii de lei în sus și am adunat toate persoane care indicau că lucrau la un anumit agent economic. Am adunat și am făcut o sumă care ca și cum ar fi venit de la compania respectivă, adică prin reprezentanți ai companiei. Am verificat relațiile cu statul, am văzut că au achiziții publice, au contracte cu statul, dar încă nu se lega investigația noastră.
Ne-am gândit să vedem dacă instituțiile de la care aceste companii au avut contracte, deci au primit bani publici, ar avea legătură cu partide. Și ne-am propus să vedem cine este șeful, deci primarul, președintele Consiliului raional, pentru că acestea sunt instituțiile publice care oferă cei mai mulți bani prin contractele publice agenților economici. Și iată că aici am găsit legătura, la instituțiile de stat. Deci, agentul economic care a făcut contracte cu primăria unui sat a făcut donații pentru partidul din care făcea parte primarul. Deci, dacă primarul era de la PD, să zicem, căci schema cea mai frumoasă în următorul an, în 2015, a fost cea a Partidului Democrat, el atunci era pe val. Și cele mai multe contracte, cele mai multe donații au venit la PD. Am adunat chiar și suma de bani care venea din contractele publice și suma de bani donată de persoanele ce veneau de la un agent economic care a avut contracte cu statul. Și sumele donate erau în mărime de 10-15 la sută din suma contractelor. Cam la toți era așa. Deci era o schemă, o schemă prin care angajații unui agent economic întorceau niște bani.”
Europa Liberă: Admiți că s-ar putea să se întâmple același lucru acum, în această campanie electorală?
Cornelia Cozonac: „Eu cred că în toate campaniile se întâmplă cam același lucru. Chiar dacă schemele sunt deconspirate, apar altele. Pentru că o bună parte din cei care vor să ajungă în funcții publice, de fapt urmăresc banul, urmăresc profituri din funcțiile pe care le dețin, trafic de influență și altele. Și atunci schemele pe care le pun în joc în campania electorală sunt foarte bine gândite și foarte bine făcute.”
Europa Liberă: Îți propun în continuare să jucăm niște roluri în discuția noastră. Dacă eu, spre exemplu, aș fi un concurent electoral care a obținut niște bani prin metode pe care le-ai descris mai devreme, adică niște companii care au fost ajutate anterior să obțină niște contracte cu statul, acuma mi-au întors banii și eu vreau să-i cheltuiesc în campanie, dar am o restricție și nu pot face donații prea mari, în cazul acesta, ce fac?
Cornelia Cozonac: „Una din scheme prevedea să se împartă o sumă mare de bani în sume mai mici care sunt date anumitor persoane, care chipurile le-au donat. Unele persoane nici nu cunosc acest lucru, că sunt donatori la un partid sau altul. Partidul are lista de membri, cu toate datele din buletin, și atunci ele se completează foarte ușor. Pentru că noi ne-am documentat în anumite campanii și ziua în care s-au făcut donații și în unele zile erau făcute foarte multe, sute de donații. Deci nu poți procesa într-o zi câteva sute de donații. E clar că cineva doar a completat lista. Multe liste înainte se scriau de mână și puteam ușor vedea că este același scris pe toate paginile, de sus până jos, inclusiv semnăturile semănau. Deci, niște specialiști ar fi putut ușor depista aceste falsuri.”
Europa Liberă: Și acum să admitem că dumneata ești CEC. Ce vei face?
Cornelia Cozonac: „CEC trebuie să verifice toate rapoartele financiare și acolo unde observă nereguli să sesizeze Fiscul sau Procuratura. Iar acestea trebuie să-și facă munca, să verifice sesizarea parvenită de la CEC.”
Europa Liberă: Exact ce se întâmplă în situația actuală.
Cornelia Cozonac: „Da, dar sunt niște acțiuni nu foarte îndrăznețe. Sunt niște sesizări, dar mie mi se pare că sunt făcute cu jumătate de voce.”
Europa Liberă: Îți pare că Fiscul nu neapărat va interveni în acest mecanism de control?
Cornelia Cozonac: „Fiscul trebuie să intervină, doar dacă nu ar avea anumiți reprezentanți în cadrul Fiscului, dacă n-ar avea anumite legături și anumite interese. Dacă ei sunt sub presiunea unor lideri politici, s-ar putea să nu acționeze așa cum trebuie. La fel și procurorii. Din păcate, instituțiile de stat tot timpul caută portițe nu cum să cerceteze cazul și să scoată neregulile la suprafață, să pedepsească persoana respectivă și să întoarcă banii în buget, dar cum să ocolească legea, să scape pe unii de pedeapsă sau de anumite probleme pe care ar putea crea organele de drept. Nu e vorba de toate instituțiile, bineînțeles.”
Europa Liberă: Și o portiță, o altă portiță, de exemplu, cel puțin așa rezultă din ce am văzut, din scrisorile trimise de SIS Comisiei Electorale Centrale despre anumiți concurenți electorali, că ar avea consultanți din exterior să verifice CEC-ul de unde sunt plătiți. Să admitem că există un astfel de caz. Ce ar trebui să facă SIS și CEC?
Cornelia Cozonac: „Și SIS și CEC au instrumente de verificare. SIS-ul, de exemplu, sau organele fiscale au acces la transferurile bancare și ar putea să vadă dacă s-au făcut anumite transferuri . SIS-ul probabil are și alte instrumente de verificare a legăturilor persoanelor respective, dacă s-au întâlnit și cu cine, să verifice convorbiri telefonice. Atât că legal să fie făcut, căci nu trebuie să avem poliție politică care să verifice tot. Deci, cu instrumente legale eu cred că se poate de verificat dacă au existat bani din afară pentru finanțarea unui sau altui candidat, sau nu.”
Când concurentul a venit pe banii cuiva în funcții publice, va lucra pentru acele grupuri de interese, nu pentru cetățeni
Europa Liberă: Să le dorim mai întâi succes instituțiilor de stat, așteptăm concluziile la care vor ajunge, iar noi să tragem și noi o concluzie: de ce este important acest subiect și de ce stau jurnaliștii cu ochii pe el și ar trebui să stea și instituțiile de stat?
Cornelia Cozonac: „Pentru că de cum este finanțată o campanie electorală depinde cum vor lucra ulterior cei trimiși în Parlament prin votul cetățenilor. Pentru că dacă un concurent sau altul este finanțat de anumite grupuri interlope, grupuri de interese, respectivul va trebui ulterior să achite polițe. Iar polițele sunt elaborarea legilor sau luarea unor decizii la nivel de instituții publice. Și atunci când concurentul a venit pe banii cuiva în funcții publice, el, respectiv, va lucra pentru acele grupuri de interese, nu pentru cetățeni. Va lucra la prevederi în legislație pentru a crea portițe pentru încălcarea legii sau va favoriza pe cineva la achizițiile publice. Sau deciziile care vor fi luate la nivel de stat vor favoriza pe cineva.
De foarte multe ori deciziile sau anumite prevederi în legislație sunt atât de bine gândite, încât la prima vedere ele par a fi niște prevederi normale, prevederi care vor pune în practică legea respectivă sau hotărârea respectivă. Dar anumite prevederi oferă niște căi de îmbogățire sau favorizare, prin contracte publice sau care aduc bani, aduc venit și iată că astfel ajută pe cineva să acumuleze profituri nu tocmai legale . Accederea la funcția publică pentru mulți nu este doar pentru a servi interesului public, dar și în interesului personal sau de grup, de clan. Pentru că banul public este acel care-i atrage pe mulți, și acesta este interesul.”
Europa Liberă: Și uitându-ne așa la campanie... Tot ce am putut afla în această campanie de la instituțiile statului, te strânge un pic în spate vorbind despre viitorul legilor pe care le aștepți de la Parlament?
Cornelia Cozonac: „Da, desigur, pentru că în această campanie am văzut și vedem multe personaje dubioase, cu trecut dubios, cu legături dubioase, care urmăresc anumite interese. Uitându-mă la ei, înțeleg că ei nu urmăresc să vină în funcția publică pentru a servi interesul public și să lucreze pentru cetățeni.”
Europa Liberă: Probabil ne-am dori cu toții ca instituțiile statului să se uite și spre aceste exemple.
Cornelia Cozonac: „Instituțiile statului ar trebui să fie cu ochii în primul rând pe finanțare, pentru că de la bani începe totul. Dacă finanțarea este cu probleme, este clar că acest partid urmărește alte scopuri, nu celuia de a servi interesul public. Și ochiul ager, specializat al procurorilor, al celor de la Fisc nu poate să nu observe lucrurile acestea, pentru că aceasta este rolul lor. Și dacă ei nu observă, înseamnă că și ei au anumite interese și legături. Dacă închid ochii, înseamnă că ei urmăresc anumite beneficii.”
Europa Liberă: Și ai această impresie, că instituțiile respective nu se focusează...
Cornelia Cozonac: „Acțiunile organelor de control, după cum ziceam, sunt întreprinse cu jumătate de voce, nu foarte ferme, nu foarte îndrăznețe. Și asta ne-ar demonstra fie că ei știu de anumite scheme, fie ei tot urmăresc să obțină ceva, fie se tem.”
Europa Liberă: Fie mimează.
Cornelia Cozonac: „Exact. Din păcate, aceasta se observă în fiecare campanie electorală. Și de aceea avem ce avem când ajungem să vedem lista finală a deputaților și ceea ce fac ei ulterior. Rămânem cu un nivel înalt de corupție din an în an și nu schimbăm starea de lucruri. Campaniile electorale ne oferă posibilitatea să nu ne dăm votul pentru cei care ne-au mințit până acuma, care sunt dubioși, care au avut trecut penal. Mie îmi este greu să cred că cineva cu trecut penal poate să fie curat de azi încolo.”
Banii de proveniență obscură nu sunt singurii care trebuie să lipsească din competițiile electorale de peste tot. Legea mai conține o restricție expresă și ea se referă la finanțările din exterior. În această săptămână, într-o nouă aparentă premieră, suspiciunile Serviciului de Informații și Securitate au condus către mai mulți concurenți, dar public a devenit doar cazul legat de AUR.
Vlad Bilețchi, liderul acestui partid.
Vlad Bilețchi: „Deci, eu am făcut o declarație din partea colegelor din România. Colegii din România sunt șase parlamentari AUR care sunt cetățeni ai R.Moldova și ai României, sunt în primul rând ai R. Moldova și ei sunt și pe lista noastră și au tot dreptul să facă acest lucru. Am aflat din spațiul public, printr-un răspuns al CEC pentru Fisc că SIS a trimis o scrisoare secretă prin care vrea să atragă atenția CEC-ului că am avea sprijin din afară, consultanță străină din România, – atenție, străină! – românească, și să ar fi bine să fim excluși din cursa electorală pentru acest fapt. La care CEC mi-a dat răspuns că nu există probe și informații în acest sens, iar dacă dumnealor, cei de la Fisc, le dețin, să le prezinte pentru a putea fi examinat acest subiect. Instantaneu, am venit în fața SIS, pentru a cere...”
Vlad Bilețchi, liderul AUR. Am discutat cu el după ce partidul lui și-a adus, zilele trecute, mai multe corturi în fața Serviciului de Informații și Securitate, unde a protestat față de ceea ce politicianul a numit încercare de excludere din cursă. Acuzații reciproce că s-ar folosi, în secret, de consultanța unor tehnologi străini pentru o mai bună campanie și-au adresat în această săptămână între ele mai multe partide, iar întrebarea în jurul căreia se poartă discuția e dacă poate fi considerată o astfel de consultanță - neconfirmată, trebuie să precizăm, de vreo instituție - “finanțare externă” interzisă de lege?
Investigațiile jurnalistice la această temă, au existat de-a lungul vremii și ele au vizat în special o singură formațiune politică și o singură posibilă sursă.
„Am publicat o investigație, care se numea Banii lui Dodon din Bahamas”
În cel mai răsunător caz, descoperit cu patru ani în urmă de Rise Moldova, în vizor a fost Partidul Socialiștilor, despre care investigația arăta că ar fi primit, în ajun de prezidențialele din 2016, 30 de milioane de lei printr-o firmă off-shor despre care investigația dădea indicii că ar fi fost conectată la Rusia.
Iurie Sănduță este șeful echipei de la Rise, cu care am discutat despre ce a urmat după acea anchetă:
Iurie Sănduță: „După ce am publicat noi acea investigație, care se numea Banii lui Dodon din Bahamas, am fost acționați în judecată de liderul partidului, dar și de o companie care era deținută de deputatul Corneliu Furculiță, adică firma din Moldova care a primit banii din Bahamas. Banii care au venit din Bahamas au trecut pe la firma Exclusiv Media, controlată de socialiști, și de aici banii au fost dați prin împrumut la mai mulți membri de partid, inclusiv deputați PSRM, care, din ce am dedus noi, au făcut ulterior donații mari către partid. După ce am publicat noi această anchetă, care a fost foarte urmărită și foarte discutată, inclusiv la CEC, am avut două dosare. Ne-am judecat, în total, patru ani și ceva pe un dosar, s-a finalizat litigiul la finalul anului trecut, dar, cum s-a finalizat în 2017, atunci când Dodon era încă președintele țării, în prima instanță i-am pierdut dosarul, adică judecătorul a zis că tot ce am scris noi în anchetă nu este adevărat. Noi am mers cu acel litigiu la CEDO, iar ulterior ne-am întors și ne-am rejudecat cauza în Moldova și la finalul anului trecut am câștigat acest litigiu cu fostul președinte, Igor Dodon. Pe cealaltă cauză, cu Exclusiv Media, ne-am judecat și acolo mai mult de patru ani, dar ultima știre din instanță este că am câștigat la Curtea de Apel Chișinău la începutul acestui an dosarul pe Exclusiv Media și urmează să vedem dacă ei vor merge în continuare cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Am putea spune că așa e lupta pentru democrație, există multă presiune, dar datoria tuturor e să meargă înainte și să încerce să lupte.”
Europa Liberă: Am putea spune că așa e lupta pentru democrație, există multă presiune, dar datoria tuturor e să meargă înainte și să încerce să lupte. Voi ați luptat și ați obținut câștig de cauză, nu?
Iurie Sănduță: „Exact. Noi am mers în instanța superioară, la CEDO, pentru că această investigație pe care am publicat-o noi s-a bazat pe documente, s-a bazat pe extrase bancare, deci, nu știu ce alte probe puteau să fie mai mult decât am avut noi. Iar între timp, după ce am publicat noi investigația, a început procesul cu Partidul Socialiștilor. Noi am observat, de fapt, că ulterior și Procuratura Generală a pornit o cauză penală la acest subiect, doar că el a rămas cumva în umbră, acest dosar. Probabil că nu prea mai există interes pentru această cauză, ținând cont că totul s-a întâmplat cu patru ani în urmă. Sunt convins că o să apară încă multe alte probe asemănătoare legate de finanțarea din exterior și mă refer, în special, din Rusia, pentru că observ în ultimul an și în special în ultimii doi ani că tot mai mulți avertizori de integritate încep să colaboreze cu jurnaliștii de investigații. Și vreau să zic că ultimele mele povești pe care le-am publicat pe RISE, practic la una din trei a existat un avertizor de integritate în interiorul sistemului, care a vrut să dezvăluie ilegalitățile din instituția din care face el parte și cred că asta e un lucru bun. Cred că la fel funcționează și la nivel internațional.”
Europa Liberă: O veste bună, înțeleg.
Iurie Sănduță: „Exact. Noi încercam să obținem date, foarte greu, pe anumite surse, iar acum, când am început să obținem aceste date direct de la avertizori de integritate, e un lucru mult mai bun, pentru că poți să ai acces la documente în original.”
Ați ascultat RELectoral, un podcast al Europei Libere dedicat alegerilor parlamentare.
Ne găsiți pe moldova.europalibera.org, goglepodcasts, iTunes și youtube.
