O premieră pentru Chișinău în timpul apropiat – în zilele de 29-30 septembrie aici va avea loc o conferință, cu genericul HAI cu DOC, care va întruni cineaști documentariști, jurnaliști, alți participanți antrenați în industria filmului documentar sau pasionați de această artă.
Un interviu cu explicații și amănunte despre acest eveniment – peste câteva minute – cu Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, instituția sub auspiciile căreia se desfășoară această conferință.
Valentina Iusuphodjaev: „Motivația este una motivațională (râde). Noi avem nevoie de asemenea evenimente, de diverse evenimente pentru a crea și a dezvolta un mediu cinematografic. Documentarul devine un trend, hai să zic așa, în lumea modernă, în lumea filmului; documentarul este foarte important în ceea ce ține de content pentru televiziune, apropo, și media. Din punctul meu de vedere, ținând cont de resursele noastre financiare pentru acest domeniu, pe de o parte e mult mai accesibil, hai să zic așa, de a produce documentar, pentru că filmul de calitate înseamnă bani, or bugetul pentru film în Republica Moldova nu acoperă un film low-budget, ceea ce înseamnă un trei sute de mii de euro pe piața europeană. Bugetul nostru este mai mic, deci: 1) credem că cu resursele financiare disponibile la momentul actual documentarul ar fi o prioritate. Asta vine nu doar din raționamentul banilor, cred eu, avem și istorii foarte multe aici, cu potențial, istorii care se întâmplă în viața din jurul nostru, avem multe și fenomene sociale, și istorii mai particulare în jurul nostru care pot fi un subiect de film documentar, adică în medicină, în familie, aceeași violență în familie, când citești în presă, vezi foarte multe subiecte care cumva te pun pe gânduri, care ar putea fi dezvoltate într-un documentar.
Vezi seria de documentare „Pur și Simplu” ale Europei Libere.
Haideți să dau exemplul filmului „Colectiv” al lui Nanău, care a fost nominalizat la Oscar. Filmul a pornit de la acel accident care cumva a îngrozit o lume întreagă, acel incendiu dintr-un club de noapte, dar, de fapt, filmul este despre altceva, este despre birocrația din sistem, despre lipsa feței umane a unui sistem birocratic.”
Europa Liberă: Și credeți că documentarele au puterea de a aduce o schimbare socială?
Valentina Iusuphodjaev: „Da, eu cred și acum poate o să spun un lucru și îl spun nu pentru a submina valoarea presei și mass-media, dar, uitați-vă, ceea ce ni se întâmplă în ultimii ani dovedește faptul că mass-media poate manipula, de fapt, opinia publică, poate să-l facă pe cel ce citește sau ascultă, sau privește să-l debusoleze sau să-i inducă anumite idei, pe când filmul, evident, eu scot din ecuație filmul de propagandă, filmul te pune să gândești, filmul te pune să-ți pui întrebări, filmul dezvoltă gândirea critică.
Or, gândirea critică este foarte importantă în zilele noastre și în țara noastră, dar nu numai, dacă ne gândim în general la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, gândirea critică devine o prioritate, să zic așa, pentru umanitate astăzi, în condițiile unui flux de informație atât de intens, agresiv chiar.”
Europa Liberă: Și care ar fi acest element-cheie pe care îl are filmul documentar și poate pe care nu îl are mass-media, după cum ați menționat anterior?
Valentina Iusuphodjaev: „Filmul documentar îți suscită niște emoții și așa-zise emoții cognitive. Deci, filmul te face să gândești, în primul rând, plus filmul are o anumită haină vizuală, care vine nu doar ca informație factologică, el pe firul acesta de bază îmbracă fapte sau un șir vizual care te pune în situație sau pe spectator îl pune în situație să fie sensibilizat de acest conținut.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să revenim la filmul unei invitate a evenimentului „HAI cu DOC”, e vorba de Olga Lucovnicova, care a fost premiată cu Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin BERLINALE, o performanță unică, putem spune, pentru Republica Moldova, filmul ei a fost o perspectivă foarte personală, legată de violența în familie, credeți că acest exemplu poate confirma că filmul documentar poate aduce o schimbare socială și dacă da, care ar fi această schimbare pe care a adus-o?
Valentina Iusuphodjaev: „Exact. Am ales invitații sau speakerii la acest eveniment anume sub această perspectivă, într-un fel, să-i încurajeze pe cei care vor să facă film aici, să le inducă ideea că totul e posibil că, iată, exemplul Olgăi, care e de aici, a făcut studii aici, la un moment dat ajunge să ia un premiu atât de important. Dacă o istorie personală, pentru că filmul mai înseamnă și expresia vizuală a propriei voci sau idei, sau gânduri, de aceea toți acești speakeri care vin vor veni cu niște mesaje pentru a dovedi că totul e posibil, mă refer la producția de film și producția de film documentar.
Cred că Olga este un exemplu minunat în acest sens, mai e un exemplu minunat în sens de curaj, pentru că a face film înseamnă a avea și curaj. Mă refer nu doar la curajul de a aborda niște teme mai sensibile poate, dar înseamnă un curaj în sensul de a trece peste niște obstacole, inclusiv aceste obstacole financiare pentru a ajunge la un produs final.”
Europa Liberă: Olga este o tânără regizoare care și-a început studiile în Republica Moldova, dar și le-a continuat peste hotare și, din câte țin minte, filmul ei a fost, de fapt, sponsorizat cu finanțări de peste hotare.
Valentina Iusuphodjaev: „Din păcate, Republica Moldova nu poate să-și asume sau să se mândrească pe deplin cu acest succes al Olgăi, pentru că nu a contribuit financiar, cel puțin, cu ceva la acest film, or acest lucru putea să se întâmple aici, adică să-și realizeze filmul aici și era un succes al întregii țări, pentru că filmul este un promotor al imaginii unei țări foarte puternic. Cred că ar trebui de luat în considerare acest lucru, filmul este de cele mai multe ori o carte de vizită pentru o țară.”
Europa Liberă: În cadrul conferinței vor participa opt invitați de succes. E vorba despre regizori, producători, distribuitori și promotori ai filmului documentar, care își vor împărtăși experiența și vor pune în discuție subiectele de actualitate din această industrie, i-am menționat pe câțiva: Alexandru Nanău, Olga Lucovnicova... Despre ce e vorba, care este specificul acestei industrii? Despre ce subiecte de actualitate se va discuta?
Valentina Iusuphodjaev: „Această conferință cumva este structurată în două module. Prima zi va fi mai mult focusată pe studii de caz, deci vor fi autori de proiecte care își vor împărtăși experiența din spatele producerii unui film. Acestea sunt niște lucruri care se întâmplă în cadrul unor asemenea evenimente, în cadrul festivalurilor de film și este foarte important, pentru că pentru cineaști, în general, este foarte importantă comunicarea, comunicarea cu colegii din alte părți. E o industrie astăzi foarte dinamică, totul se schimbă non-stop. Știi, după ecran sunt tot niște istorii interesante și niște experiențe interesante.
În a doua zi, conferința va fi focusată mai mult pe partea de industrie, cum zicem noi, adică avem un reprezentant al unui festival de film documentar non-format sau film de artă. Este vorba de Victoria Belopolski, directoarea „ArtDocFest”, fondatorul acestui festival este Vitali Manski, avem un distribuitor de film documentar din Londra, Irena Taskovski, care e și distribuitor, și agent pe vânzări. Am invitat-o, pentru că nu doar trebuie să facem filme, dar trebuie și să le distribuim, să ajungă la public și trebuie și să câștigăm din ele cât de puțin posibil, dar ele trebuie vândute. Așa funcționează sistemul și iarăși acesta este un motiv de a încuraja oamenii de aici, pentru că pe mulți cineaști îi oprește cumva momentul acesta sau îi demoralizează. Au făcut un film și ce fac mai departe cu el? – apare întrebarea.
În acest context va fi prezentă și o reprezentantă a „Current time” [n.r. canal de televiziune care funcționează sub auspiciile Europa Liberă/Libertatea și VOA ], s-au cunoscut sub numele de „Nastoiașcee vremea”, care mi-au povestit când am discutat la telefon că sunt în proces de deschidere a unui post de televiziune specializat pe documentare, plus cumva ei și-au zis că chiar îi interesează zona noastră, pentru că nu am fost, să zic așa, foarte activi.
Europa Liberă: Mai pui și pe deasupra o pandemie a coronavirusului care cu siguranță a schimbat realitățile în această industrie. În ce mod regizorii, producătorii, distribuitorii filmului și, în special, ai filmului documentar s-au adaptat acestor realități? Ce vor avea participanții la eveniment de învățat de la colegii din aceste țări la acest capitol?
Valentina Iusuphodjaev: „Cumva nu a fost o temă pe care să ne focusăm, ea oricum va apărea în discuții, sunt sigură, pentru că toată lumea a trecut prin această pandemie, prin această schimbare totală de situație, iar filmul, care mai presupune și echipe mari de film, și implicare de resurse diverse a fost fără doar și poate afectat. Acestea sunt niște probleme care sunt peste tot. Pentru noi cumva e o problemă, dar în situația în care suntem și la nivelul de producție pe care îl avem nu putem să vorbim ca despre o catastrofă, dacă să fiu sinceră.
Evident că a afectat oamenii din domeniu, evident că foarte mulți oameni au trebuit să-și mute, să-și schimbe planurile de producție, dar nu cred că e cazul să ne plângem, că în toată lumea asta s-a întâmplat, mai important este să ne învățăm să facem film de calitate și să putem să intrăm pe piața internațională cu un conținut interesant, nu numai pentru noi, pentru toată lumea și vizual făcut profesionist.
Or, asta este posibil, iarăși, prin cât mai multe evenimente, comunicare, seminare, training-uri ș.a.m.d., cât mai multă comunicare, în primul și în primul rând, pentru că asta este, pe de o parte, inspirație, pe de altă parte, cunoștințe noi, experiență nouă și nu numai la nivel de a produce ceva, dar și la nivel de a-ți promova ceea ce ai făcut, produsul tău.”
Europa Liberă: În anunț menționați o serie de speakeri, mulți dintre acești speakeri au luat premii importante la festivaluri internaționale. Totuși să fie laurii cei care determină valoarea unui documentar?
Valentina Iusuphodjaev: „Păi, festivalurile, de fapt, pentru asta și există, pentru a selecta niște produse de calitate, pentru că acolo vin oameni din domeniu, cunoscători, experți. Ei își spun cuvântul, pentru asta și există festivalurile cumva, bine, în plus, festivalurile există pentru a avea posibilitatea de a vedea niște filme pe care nu tot timpul le poți accesa pe o platformă de film sau le poți vedea la TV ș.a.m.d. Asta este viața filmelor, mai întâi în festivaluri, doi - da, există și publicul care își dă nota lui.
Aici depinde și de scopul creatorului de film, dacă e gândit ca un documentar comercial doar sau este gândit să prindă la public, fiecare își propune un anume scop când face o producție, dar publicul evident că este la fel de important sau poate și mai important, pentru că, până la urmă, aceste produse ajung la public.”
Europa Liberă: Sunteți relativ la începutul mandatului Dvs. în fruntea CNC. Putem înțelege că dezvoltarea ramurii documentaristice a cinematografiei din Republica Moldova este o prioritate pe parcursul acestui mandat pentru Dvs.?
Valentina Iusuphodjaev: „Cel puțin în primul an, anul următor de concurs, noi vom încerca să punem accent pe documentar. Am zis-o: vine și dintr-o realitate financiară pe care o avem, pentru că nu putem finanța filme de ficțiune cu un asemenea buget, or trebuie să dăm tot bugetul CNC-ului pentru un singur film în cazul acesta. Dacă vorbim de priorități, eu văd lucrurile următor: o prioritate ar fi dezvoltările de proiecte, pentru că așa funcționează în toată lumea, creatorii au niște idei, au niște concepții, așa-zisele treatment-uri, ei trebuie să aibă timp și resurse pentru a-și dezvolta proiectul, or asta este și o posibilitate de a filtra mai târziu, după ce ai oferit condiții pentru a dezvolta un proiect din 10 proiecte, 3-4 pot ajunge la o maturitate. Asta e o prioritate, altă prioritate sunt coproducțiile, pentru că așa funcționează în toată Europa, iarăși coproducțiile înseamnă mai multe resurse de finanțare, înseamnă mai multe teritorii pentru difuzarea filmului ulterior; coproducțiile înseamnă transfer de experiență, contacte în această lume a filmului, ceea ce nu este puțin. E o altă direcție pe care tot trebuie să o dezvoltăm, asta ar fi iarăși una prioritară și, da, și documentarele sunt mai accesibile din punct de vedere financiar și sunt solicitate. Astăzi pe piața internațională acesta este un produs destul de solicitat. În Suedia, oamenii merg la cinematografe și privesc filme documentare, noi încă nu avem această tradiție, dar poate o s-o avem.”
