1. Introducerea noțiunii de femicid în legislație
În august 2024, Parlamentul a introdus noțiunea de „femicid” în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie. Femicidul este definit ca „cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei”.
Schimbările legislative au fost cerute în primăvară de activiștii care luptă pentru drepturile femeilor și au fost însoțite de proteste, după ce o tânără însărcinată, în vârstă de 19 ani, a fost omorâtă la Orhei. Potrivit datelor oficiale, în ultimii 2 ani, 45 de femei au fost victime ale femicidului în R. Moldova.
Totuși, unii activiști au reclamat că autoritățile au abordat „superficial” femicidul și nu au acoperit toate formele acestuia. Ei s-au arătat nemulțumiți că proiectul de lege nu a fost consultat suficient cu societatea civilă și că nu a fost adoptat un cadru legal separat, femicidul fiind inclus doar în legislația care se referă la violența în familie.
2. Eliberarea activistului transnistrean Victor Pleșcanov
Activistul transnistrean Victor Pleșcanov, care a criticat invazia rusească în Ucraina, a fost eliberat în luna mai din închisoarea de la Tiraspol, după aproape 2 ani de detenție. Eliberarea a fost posibilă printr-un așa-numit decret de grațiere, semnat de liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski.
În realitate, mai multe misiuni diplomatice și organizații care apără drepturile omului au pus presiune pe autoritățile transnistrene pentru eliberarea lui Pleșcanov.
- Te-ar putea interesa și: Drepturile omului în regiunea transnistreană, subiect „dureros și problematic”
„O putem considera o mică victorie în domeniul drepturilor omului”, spune avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX, organizație care îl reprezintă legal pe Pleșcanov.
Avocatul subliniază că întemnițarea pe motive politice în regiunea transnistreană este o încălcare gravă a drepturilor omului. Potrivit lui, în ultimii ani, numărul celor încarcerați pe motive politice a crescut, la sfârșitul lui 2024 în stânga Nistrului aflându-se minimum 15 deținuți politici.
3. Scandalul cu asistenții personali din Chișinău
În luna ianuarie, Guvernul a preluat finanțarea serviciului „Asistență personală”, lăsând de o parte municipiul Chișinău și Găgăuzia, pe motiv că nu are suficiente resurse. Drept consecință, municipalitatea Chișinău a dispus concedierea asistenților personali aflați la pensie și reducerea cu 50-70% a salariilor celorlalți. Mai târziu, autoritățile locale au decis să nu prelungească contractele de muncă care urmau să expire.
Pasându-și responsabilitatea, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Primăria Chișinău s-au dat reciproc în judecată. Acest conflict dintre autorități a afectat sute de persoane, aflate deja într-o situație vulnerabilă. Zeci de asistenți personali și oameni cu nevoi speciale au protestat atât la minister, cât și la primărie.
La începutul primăverii, ministerul a decis să reangajeze, din mai, asistenții personali demiși din Chișinău și pe cei care au rămas fără o parte din salariu. Pentru lunile martie și aprilie, ministerul a acordat plăți compensatorii de 5.000 de lei asistenților personali care au fost afectați de deciziile autorităților locale.
4. Cel mai mare Pride din istoria țării
Pe 16 iunie, la Chișinău a avut loc Marșul Pride al comunității LGBTQ+ din R. Moldova la care au participat peste 800 de persoane. Potrivit organizatorilor, acesta a fost cel mai mare marș din istoria desfășurării acestuia.
Ca și în anii precedenți, marșul a pornit de la intersecția străzilor București și Ismail și s-a încheiat în Scuarul Consiliului Europei de pe strada Mihail Kogălniceanu.
- Citește și: Dușmani imaginari. Cum au folosit politicienii români și moldoveni tema LGBT în campaniile din toamnă
Anul acesta, au fost mai mulți organizatori și mai multe mesaje, care au făcut marșul mai divers. Evenimentul s-a desfășurat fără incidente, deși unele culte religioase au organizat contramanifestații. Securitatea participanților a fost asigurată de angajații Inspectoratului General de Poliție.
5. Clase cu predare în ucraineană pentru copiii refugiați
În anul de studii 2024-2025, au fost deschise, în premieră, clase cu predare în limba ucraineană pentru copiii refugiați din Ucraina. La gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău, unde învață 218 de copii refugiați ucraineni, programa școlară este predată în limba lor nativă pentru elevii claselor I, IV, V și VI, cu un număr total de 95 de elevi. Totodată, studierea limbii române este obligatorie.
Autoritățile au anunțat că, de anul viitor, vor fi deschise clase în ucraineană și la liceul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Bălți, unde sunt înscriși 211 elevi ucraineni.
De asemenea, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române, în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău.
În total, în grădinițele și școlile din R. Moldova învață circa 2.300 de copii din Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te