Dacă doar privești râul Drina, poți crede că l-ai putea trece în picioare, fără să-ți uzi măcar tricoul.
Aparențele, însă, înșeală. În noaptea de 21 spre 22 august, o barcă plină cu migranți s-a răsturnat în râul de la granița Serbiei cu Bosnia-Herțegovina și 11 oameni au murit.
Pe 22 august, ministrul de Interne sârb, Ivica Dacic, a anunțat că salvatorii au găsit în viață 18 oameni – printre ei, trei copii. Tragedia s-a produs lângă satul Tegara, din estul Bosniei.
E o soartă împărtășită de mai mulți. În jur de 60 de migranți, ale căror nume și naționalități nu sunt cunoscute, sunt înmormântați în cimitirele din partea bosniacă a râului. Însă e posibil ca numărul real al morților să fie mult mai mare.
Conform datelor oficiale ale Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU, în 2023, 45 de persoane - adesea fugind de sărăcie și război - au murit în lunga și dificila călătorie din Africa și Asia prin Balcani către Europa de Vest.
VIDEO
Așa numita „rută balcanică” a devenit cunscută publicului larg în 2015, când peste 760.000 de migranți au trecut prin Balcanii de Vest către Uniunea Europeană.
Mulți dintre acești refugiați veneau din Siria, care se afla în război, spun datele oficiale Frontex.
De obicei, migranții disperați călătoresc pe mare sau pe uscat din Turcia în Grecia și apoi își continuă drumul prin Macedonia de Nord și Serbia, înainte de a încerca să intre în Uniunea Europeană prin Ungaria, Croația sau Slovenia. Alții aleg să treacă prin Bulgaria în locul Greciei.
Un oficial bosniac de la Ministerul Securității, instituția care se ocupă de imigrare și politicile de azil, declară pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL sub condiția anonimatului că migranții de pe ruta balcanică au două opțiuni principale.
Achitarea traficanților
O opțiune este să plătească traficanților de persoane din Turcia între 100 și 400 de euro pentru a primi coordonate GPS specifice pentru rute către Bulgaria.
Conform oficialului, aceștia plăteau apoi o sumă similară în Bulgaria pentru coordonate care îi duceau în Serbia și din nou în Serbia - pentru o rută spre Bosnia. Procesul continuă până când ajung în Croația, membră a Uniunii Europene.
A doua opțiune, potrivit oficialului bosniac, este ca migranții să plătească aproximativ 10.000 de euro (11.195 de dolari) pentru un serviciu mai complet. Ceea ce include o escortă asigurată de traficanții de persoane, care îi duc la fiecare frontieră înainte de a-i preda unui nou ghid, de cealaltă parte. Șoferii locali îi transportă frecvent pe drumuri secundare, de țară.
Bosnia este o rută preferată de către traficanții de persoane, mai ales datorită granițelor permisive și lipsei personalului specializat. 162 de oameni au fost acuzați în 2023, în Bosnia, de trafic de persoane. Cei mai mulți sunt bosniaci, dar sunt și germani, spanioli și turci.
În viitor, frontierele Bosniei ar putea deveni chiar și mai permisive, întrucât în următorii trei ani vor ieși la pensie 30% dintre cei 1.800 de polițiști de frontieră existenți.
Deși UE și-a oferit ajutorul, ofițerii Frontex, agenția europeană pentru paza de frontieră și de coastă, nu au fost detașați în Bosnia, parțial din cauza dezacordurilor politice constante din statul divizat din punct de vedere etnic.
Numărul migranților de pe ruta balcanică a scăzut substanțial față de vârful înregistrat în 2015, în mare parte din cauza întăririi securității la frontiere, a schimbărilor în tendințele migrației și a unei mai bune cooperări între țările UE și cele din afara UE.
Conform datelor de la Comisariatul sârb pentru refugiați și migrație, peste 107 000 de migranți au trecut prin Serbia în 2023. Durata medie a șederii lor în Serbia a fost de 12 zile, potrivit comisariatului.
În 2023, Ministerul bosniac al Securității a înregistrat aproximativ 34.400 de migranți care au trecut prin țară.
Până la 18 august, în acest an, au fost înregistrați 16.778 de migranți. Printre aceștia se numără aproximativ 14.400 de afgani, 7.100 de marocani, 2.500 de sirieni și aproximativ 1.000 de persoane din Pakistan, Turcia, Bangladesh și Iran.
Iar anul acesta, până pe 18 august, fuseseră numărați 16.778. Printre ei – 14.400 de afgani, 7.100 de marocani, 2.500 de sirieni și cam câte o mie de oameni din Pakistan, Turcia, Bangladesh și Iran.
Foarte puțini dintre ei rămân în Bosnia perioade mai lungi – migranții preferă să meargă mai departe către UE, unde cred că vor avea șanse mai bune de joburi.
În cele mai multe dintre cazuri, ei trec granițele vara și petrec iarna în cele patru centre din Bosnia, care oferă aproximativ 4.000 de paturi.
Datele oficiale din Bosnia arată că sub 1% dintre migranți cer azil – ceea ce înseamnă cam 150 de cereri pe an. Dintre acestea, numai 10% sunt aprobate.
Pericolele pe care le înfruntă nu sunt reprezentate numai de terenul dificil și de climă. De multe ori, patrulele de graniceri și poliția îi agresează pe migranții care trec prin Balcani.
Mulți dintre ei au acuzat poliția croată că, odată ajunși la frontiera dintre Bosnia și Croația, i-ar fi bătut, le-ar fi confiscat banii, telefoanele și alte bunuri. Autoritățile croate neagă aceste acuzații.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
