Creată în urmă cu aproape un deceniu, baza de date „Mirotvoreț” este administrată în prezent de organizația non-guvernamentală Centrul de cercetare a crimelor contra securității naționale a Ucrainei.
În Rusia, baza de date a fost denunțată de autorități și propagandă ca fiind o listă a oamenilor ce ar urma să fie „lichidați” de serviciile ucrainene. Autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile.
Când și de ce a apărut
Portalul „Mirotvoreț” a fost dezvoltat începând cu vara anului 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea ostilităților dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Site-ul fost lansat în decembrie 2014, inițial de un grup de voluntari numiți „Narodîni tîl”.
Fondatorul platformei este considerat politicianul și activistul ucrainean Gheorghii Tuka, care a fost guvernator al regiunii Luhansk, în 2015-2016, și viceministru pentru teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, în perioada 2016-2019.
Cine a ajuns pe listă
În esență, baza de date „Mirotvoreț” este o listă ce cuprinde persoanele considerate ca fiind o amenințare la adresa securității Ucrainei. De multe ori, este vorba de colaboratori ai Rusiei și susținători ai agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Inițial, lista a fost completată în special de starurile muzicii pop rusești care vizitau Crimeea.
Oligarhul fugar Ilan Șor a fost inclus în listă pentru „negarea agresiunii ruse asupra Ucrainei”, „manipularea informației”, „participarea în procese de destabilizare a vieții social-politice în țările din spațiul post-sovietic” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.
Deputata Marina Tauber, fosta vicepreședintă a partidului lui Șor, a fost numită „mâna dreaptă” a acestuia și acuzată de fapte similare.
Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost numită „complice a ocupanților ruși”, fiind acuzată de „propaganda războiului și sprijinirea publică a agresiunii ruse”, „incitare la ură interetnică” și „răspândirea narațiunilor propagandistice ale Kremlinului”.
- Citește și: SUA o sancționează pe Evghenia Guțul și trei companii moldovene care au livrat piese de avion în Rusia
Printre moldovenii incluși în această listă se mai numără deputatul socialist Bogdan Țîrdea, jurnalistele Elena Pahomova și Natalia Morari sau liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
La nivel internațional, de la invazia pe scară largă a Rusiei, pe listă au ajuns, din cauza opiniilor lor pro-ruse, premierul maghiar Viktor Orban și președintele Croației, Zoran Milanovic.
Datele din martie 2021, arătau că în baza de date „Mirotvoeț” erau aproximativ 240.000 de persoane, dintre care 56.000 erau „luptători ai grupurilor armate ilegale”, 75.000 sunt cetățeni ai Rusiei.
Cât de credibil este acest proiect
Unul dintre membrii proiectului, consilierul ministrului ucrainean de Interne, Anton Herașcenko, a afirmat că informațiile despre persoanele introduse în listă sunt verificate din surse deschise. Acestea includ postări pe rețele sociale, bloguri, forumuri sau alte resurse online.
Baza de date este percepută ca o „listă neoficială” de sancțiuni, deoarece informațiile prezentate sunt deseori utilizate de autoritățile ucrainene, iar includerea în listă echivalează uneori cu interdicția de intrare în Ucraina. Mai mult, informațiile de pe această platformă au fost deseori acceptate ca probe de instanțele judecătorești din Ucraina.
Platforma a fost implicată într-un scandal în 2016, când a avut loc o scurgere masivă de informații, care au vizat mii de jurnaliști ce au lucrat în regiunile separatiste din estul Ucrainei. Atunci, au existat inclusiv apeluri de închidere a platformei, venite din partea unor organizații precum Human Rights Watch, dar și a ambasadorilor G7, care au emis o declarație de îngrijorare.
Autoritățile ucrainene au deschis o investigație privind posibile încălcări, însă au clasat-o ulterior, menționând că nu a fost comisă nicio infracțiune. Portalul și-a suspendat atunci temporar activitatea.
Care sunt sancțiunile oficiale ale Ucrainei
Kievul și-a creat un regim de sancțiuni în 2014, când a adoptat o lege în acest sens, modificată pe parcurs. În general, autoritățile ucrainene pot sancționa cetățenii străini, apatrizii, companiile și organizațiile străine sau deținute de entități din afara țării.
Temei pentru includerea în listele de sancțiuni ale Ucrainei sunt acțiunile ce afectează securitatea națională a țării, de rând cu încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. De regulă, sancțiunile în privința persoanelor fizice sunt întocmite de Consiliul Național de Apărare și Securitate a Ucrainei, ulterior, validate prin decret al președintelui ucrainean.
În ce privește persoanele juridice, lista de sancțiuni este creată în același mod, decizia finală aparținând, însă, Radei Supreme. Modificarea sau anularea sancțiunilor se face pe aceeași cale.
Potrivit Registrului de stat al sancțiunilor, în prezent, pe listele de sancțiuni ucrainene se regăsesc peste 10.000 de persoane și peste 7.100 de entități. Dintre acestea, șase persoane și nouă companii sunt din Moldova. Cea mai cunoscută este uzina „Topaz ”din Chișinău, sancționată în decembrie 2023.
Legislația ucraineană prevede peste 20 de tipuri de măsuri restrictive ce pot fi impuse de Ucraina împotriva celor aflați pe listele de sancțiuni. Ele variază de la înghețarea activelor și accesul interzis în Ucraina până la interdicții de participare în activități economice sau în anumite domenii ale vieții publice.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te