Mai mult de două treimi din locuitorii enclavei armene au ajuns deja în Armenia propriu-zisă, a anunțat pe 29 septembrie Nazeli Baghdasarian, purtătoarea de cuvânt a premierului armean Nikol Pașinian. Potrivit Erevanului, aproape 85 de mii de oameni au plecat din Karabah, din totalul de 120 de mii de etnici armeni.
Partea azeră dă cifre mai mici.
Nikol Pașinian a acuzat deja Azerbaidjanul că ar duce o campanie de „purificare etnică” și a avertizat că în câteva zile în enclavă nu va mai rămâne niciun etnic armean.
„Am avertizat comunitatea internațională că va avea loc o campanie de purificare etnică”, a spus Pașnian la o ședință a guvernului din 28 septembrie, cerând acțiuni concrete din partea comunității internaționale.
El a spus că declarațiile de condamnare a purificării etnice de către diverși actori internaționali sunt importante, dar dacă nu sunt urmate de acțiuni concrete, nu vor fi decât gesturi simbolice.
Baku a negat acuzațiile de purificare etnică și a spus că vrea să-i „reintegreze” pașnic pe etnicii armeni din Karabah, cerându-le, după peste o săptămână de exod, să rămână.
„Facem apel la rezidenții armeni să nu-și abandoneze casele și să devină parte din societatea multietnică a Azerbaidjanului”, a spus ministerul într-un comunicat la 28 septembrie.
Rusia, care a fost principalul susținător militar al Armeniei și mediatorul acordurilor de încetare a luptelor, a spus că armenii nu au de ce să se teamă. Erevanul a criticat deschis pasivitatea trupelor ruse de menținere a păcii, care nu ar fi încercat să prevină căderea enclavei armene din Azerbaidjan.
„Este greu de spus cine este vinovat (pentru exod), nu există un motiv clar”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând indirect acuzațiile Armeniei că ar fi vorba de o campanie de curățire etnică.
Apel american la misiune internațională
Ambasadorul Statelor Unite la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Michael R. Carpenter, a spus că etnicilor armeni din Karabah care vor să rămână în enclavă trebuie să li se garanteze securitatea, iar dacă aleg să plece, trebuie să aibă dreptul de a se întoarce cândva acasă, dacă-și doresc acest lucru. Libera circulație a etnicilor armeni între enclavă și Armenia ar trebui monitorizată de o terță parte, neutră, a mai spus diplomatul american.
El a mai spus că este responsabilitatea Azerbaidjanului să-i protejeze pe civili și să asigure un tratament uman pentru toți, inclusiv pentru cei pe care-i suspectează că ar fi făcut parte din forțele militare separatiste ale enclavei.
Carpenter a repetat apelul pentru înființarea unei misiuni internaționale care să asigure securitatea în regiune și a cerut acces nestingherit pentru organizațiile umanitare internaționale.
Carpenter a reamintit că șefa USAID, Samantha Power, a anunțat un ajutor umanitar suplimentar de 11,5 milioane de dolari în timpul unei vizite în Armenia la începutul acestei săptămâni.
„Statele Unite vor continua dialogul la nivel înalt cu Azerbaidjanul și Armenia pentru a găsi un acord de pace durabil ”, a spus Carpenter.
Autodizolvare de la 1 ianuarie 2024
Pe 28 septembrie, conducerea armeană a regiunii separatiste Nagorno-Karabah din Azerbaidjan a anunțat autodizolvarea enclavei cu începere de la 1 ianuarie 2024.
Liderul separatist din Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a spus că decizia de autodizolvare a fost luată de dragul „siguranței fizice și intereselor vitale ale oamenilor din Arțah” (numele armenesc al regiunii).
În decretul privind dizolvarea republicii nerecunoscute semnat joi de Șahramanian, locuitorilor enclavei li se cere să se „familiarizeze” cu condițiile „reintegrării” în Azerbaidjan și să decidă în mod „individual și independent” dacă rămân sau pleacă.
De la sfârșitul anilor 1980, Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie în regiunea Nagorno-Karabah. Enclava secesionistă cu o majoritate etnică armeană a fost de facto independentă decenii la rând, cu sprijinul Erevanului, deși este în interiorul granițelor recunoscute internațional ale Azerbaidjanului. Statutul de independență nu a fost recunoscut internațional, nici măcar de Rusia.
Inițial, regiunea a intrat sub controlul forțelor etnice armene, susținute de armata armeană, în războiul separatist încheiat în 1994. În 2020 a izbucnit un nou război, care a durat șase săptămâni, în urma căruia Azerbaidjanul a preluat controlul asupra unor părți din Nagorno-Karabah, împreună cu regiuni adiacente.
Războiul din 2020 s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, care a trimis în regiune și forțe de menținere a păcii. Cei 2500 de pacificatori nu au împiedicat avansul forțelor azere.
