Linkuri accesibilitate

Europa pare să recâștige influență în privința Ucrainei după o săptămână de diplomație haotică


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga), premierul britanic Keir Starmer (centru) și președintele francez Emmanuel Macron (dreapta) în timpul unui summit la Londra pe 2 martie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga), premierul britanic Keir Starmer (centru) și președintele francez Emmanuel Macron (dreapta) în timpul unui summit la Londra pe 2 martie.

Summitul cu mize mari de la Londra privind Ucraina a încheiat o săptămână de diplomație care a scos la iveală diferențele dintre Statele Unite și aliații săi europeni în ceea ce privește încheierea războiului declanșat de Rusia. De asemenea, s-au văzut diferențe în ceea ce privește atitudinea față de președintele ucrainean, notează o analiză RFE/RL.

Întâlnirea dezastruoasă în Biroul Oval între Zelenski și președintele american Donald Trump, cu două zile înainte, a adăugat o nouă urgență discuțiilor din 2 martie găzduite de premierul britanic Keir Starmer. La întâlnire au participat aproape 20 de lideri, inclusiv președintele ucrainean.

La summit au fost prezenți, de asemenea, prim-ministrul canadian Justin Trudeau, ministrul turc de Externe Hakan Fidan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.

La conferință nu a participat niciun reprezentant al Statelor Unite, deși Starmer a spus înainte de începerea summitului că Marea Britanie, Franța, Ucraina și alte țări vor lucra la un plan de pace pe care îl vor discuta cu Washingtonul.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, în timpul disputei din Biroul Oval.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, în timpul disputei din Biroul Oval.

Dacă s-a îndoit vreodată, acum a fost mai clar ca niciodată pentru președintele Zelenski că țara sa se bucură de mult sprijin moral pe continent.

Atât Starmer, cât și președintele francez Macron l-au rugat pe Trump, în timpul vizitelor lor la Casa Albă (24 și 27 februarie) să nu abandoneze Ucraina și să adopte o poziție fermă față de Rusia.

(Vizita lui Macron a coincis cu cea de-a treia aniversare a invaziei, când Statele Unite au votat alături de Rusia împotriva unei rezoluții a Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei.)

După vizita la Washington pe 28 februarie, întreruptă în urma unei confruntări fără precedent cu președintele Donald Trump și vicepreședintele american JD Vance, președintele Zelenski a primit o mulțime de mesaje de solidaritate din Europa.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a remarcat că „lumea liberă are nevoie de un nou lider”, într-o critică implicită la adresa lui Trump, în timp ce Von der Leyen i-a spus lui Zelenski că „demnitatea ta onorează curajul poporului ucrainean”, într-o postare pe X.

Mai mult, Starmer și Zelenski au convenit asupra unui împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (2,84 miliarde de dolari) pentru Ucraina, despre care Zelenski a spus că „va fi rambursat folosind veniturile din activele rusești înghețate”.

Dar poate asistența europeană compensa un potențial deficit de finanțare din partea Statelor Unite, cel mai mare contributor de ajutor militar pentru Ucraina, acum că relațiile dintre Washington și Kiev sunt la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu?

Aceasta este întrebarea care îi îngrijorează pe liderii europeni după episodul disputei dintre Zelenski și Trump din fața jurnaliștilor de la Casa Albă. Acolo, Trump s-a prezentat ca un „mediator” între Moscova și Kiev, mai degrabă decât ca un aliat fidel al acestuia din urmă.

„Fie veți face o înțelegere, fie vom ieși”, a spus Trump, în timpul unui schimb de replici care a părut să o tulbure vizibil pe ambasadorul Ucrainei în SUA, Oksana Markarova.

Pe 2 martie, ca răspuns la criticile că s-a apropiat prea mult de președintele rus Vladimir Putin, Trump a postat pe platforma sa de socializare că americanii ar trebui „să petreacă mai puțin timp îngrijorându-se pentru Putin” și să fie mai preocupați de „bandele de migranți violatori, baronii drogurilor, ucigașii și oamenii din instituțiile de boli mintale care intră în țara noastră, astfel încât să nu ajungem ca Europa!”

Volodimir Zelenski, la rândul său, l-a numit pe Vladimir Putin „un ucigaș” în care nu se poate avea încredere că va menține o încetare a focului fără garanții ferme de securitate din partea Statelor Unite, garanții pe care Washingtonul nu le-a oferit încă.

Președintele ucrainean a spus că încă crede că relația bilaterală poate fi salvată, în ciuda impasului care pare să distrugă, pentru moment, acordul între Kiev și Washington pentru exploatarea mineralelor critice ale Ucrainei și reconstrucția postbelică.

Liderii participanți la summitul de la Londra.
Liderii participanți la summitul de la Londra.

Mai mulți factori de decizie de pe partea Atlanticului care susține Kievul au spus că refacerea relației Ucraina - SUA trebuie să se întâmple rapid.

Secretarul general al NATO, Rutte, a declarat că i-a spus lui Zelenski că trebuie să restabilească relația cu Trump.

Zelenski a părut să se apropie de acceptarea sfatului, spunând mai târziu în discursul său video că „desigur, înțelegem importanța Americii și suntem recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit din partea Statelor Unite".

„Nu a existat o singură zi în care să nu ne simțim recunoscători. Pentru că aceasta este recunoștință pentru păstrarea independenței noastre: reziliența noastră în Ucraina este construită pe ceea ce fac partenerii noștri pentru noi și pentru propria lor securitate”, a adăugat el.

Premierul italian Giorgi Meloni, care se bucură de relații bune cu Trump, a declarat că speră că Italia ar putea fi „o punte” pentru a repara relațiile Kiev-Washington înainte de summitul de la Londra, adăugând că este „foarte, foarte important” să se evite diviziunile din coaliția occidentală.

Premierul italian, Giorgia Meloni, în timpul unei vizite la reședința lui Donald Trump din Mar-a-Lago. 4 ianuarie 2025.
Premierul italian, Giorgia Meloni, în timpul unei vizite la reședința lui Donald Trump din Mar-a-Lago. 4 ianuarie 2025.

Dincolo de Ucraina, Europa este îngrijorată de viitorul apărării europene în ansamblu. Donald Trump a prezentat în mod repetat alianța NATO ca fiind una nejustificat de costisitoare pentru SUA și a cerut statelor membre să aloce o proporție mai mare din bugetele lor pentru cheltuieli militare.

Dar în afară de creșterea cheltuielilor militare sau de obținerea profiturilor din activele rusești înghețate în urma invaziei la scară largă a Moscovei, ce pot face țările europene pentru a-și întări apărarea? Experții spun că, în prezent, apărarea europeană nu se poate face fără sprijinul SUA.

Vorbind cu RFE/RL la Londra, expertul în probleme rusești, Edward Lucas a detaliat planurile pentru o „bancă de reînarmare” despre care spune că a câștigat deja susținerea publică a factorilor de decizie politică, cum ar fi ministrul de Finanțe al Marii Britanii, Rachel Reeves.

Lucas a spus că o astfel de bancă va fi construită după modelul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), o instituție finanțată cu contribuții de capital de la statele membre, inițial pentru a alimenta construirea infrastructurii Europei Centrale și de Est și tranziția către economia de piață în anii 1990.

„Trebuie să-i arătăm lui Donald Trump că Europa este serioasă și asta este important pentru ceea ce a mai rămas din coeziunea alianței. Trebuie să-i arătăm lui Putin că suntem serioși și asta este important pentru descurajare. Și trebuie să le arătăm ucrainenilor că suntem serioși în a-i sprijini pentru a le menține moralul ridicat”, a spus Lucas.

Text preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG