Uniunea Europeană a răsuflat ușurată după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o schimbare radicală de poziție săptămâna trecută cu privire la legislația care ar fi limitat independența a două agenții cheie de combatere a corupției.
Însă rămân întrebări și speculații cu privire la ceea ce a declanșat această situație, ce spune aceasta despre clasa conducătoare de la Kiev și cum va afecta șansele țării devastate de război de a adera la blocul comunitar.
Pe 22 iulie, Zelenski a semnat un proiect de lege aprobat de parlament care plasa Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Special Anticorupție (SAPO) sub auspiciile Procurorului General, o funcție al cărei ocupant este numit de președinte.
În câteva ore, ucrainienii, în ciuda atacurilor aeriene rusești efectuate cu câteva ore mai înainte, au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acestei măsuri, care, potrivit criticilor, ar fi eliminat independența instituțiilor dintr-o țară cunoscută de mult timp pentru corupția profundă.
Răspunsul a fost imediat și din partea Bruxelles-ului, care a transmis rapid legislația către parlamentul și președintele ucrainean.
Atât președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și președintele Consiliului European, Antonio Costa, l-au sunat pe Zelenski pentru a-i cere explicații și a-și exprima „îngrijorarea profundă”.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat într-o postare pe X că „organisme independente precum NABU și SAPO sunt esențiale pentru parcursul Ucrainei către UE”.
În decurs de două zile, Zelenski a făcut o schimbare radicală, propunând o nouă legislație care ar inversa cursul și ar asigura independența NABU și SAPO.
Numai că răul era deja făcut.
Sub condiția anonimatului, un diplomat a declarat că Zelenski „a reușit să se împuște singur în picior fără niciun motiv aparent”, deoarece a oferit muniție din belșug celor din UE care susțin că Kievul este pur și simplu corupt fără speranță.
Altul a remarcat că Ucraina s-a întors brusc în epoca fostului președinte Viktor Ianukovici, care a luptat constant pentru controlul sistemului judiciar.
Ianukovic a fost înlăturat de la putere în 2014 în timpul protestelor de pe Maidan, declanșate de decizia sa de a nu semna un acord politic de asociere și liber schimb cu UE, alegând în schimb relații mai strânse cu Moscova.
„Adevărata față” a lui Zelenski?
Nemulțumirile legate de zig-zagul legislativ din ultima vreme au fost îndreptate și împotriva șefului cabinetului lui Zelenski, Andri Iermak, o figură puternică, dar profund polarizantă în cercurile europene.
Surse au declarat că persistă întrebări dacă aceasta era într-adevăr „adevărata față” a lui Zelenski și a anturajului său, având în vedere că mulți oficiali se tem de mult timp de ceea ce ei numesc „tendința sa de a centraliza puterea”.
Zelenski a recunoscut că demonstrațiile din țară, prima manifestare de sfidare împotriva guvernului de la lansarea invaziei rusești pe scară largă în februarie 2022, l-au făcut să se răzgândească.
Oficialii UE au considerat această schimbare ca fiind pozitivă, semnalând existența unei societăți civile sănătoase și puternice, care a evidențiat și credibilitatea democratică a lui Zelenski, în contrast cu regresul considerabil observat recent, de exemplu, în Georgia.
Se pare că presiunea exercitată de Bruxelles ar fi contribuit, de asemenea, la decizia lui Zelenski.
Toate măsurile de ripostă erau pe masă, recunoaște un oficial, iar blocul a făcut acest lucru cunoscut Kievului.
În ciuda revenirii lui Zelenski asupra propriilor schimbări legislative, s-a ajuns la înghețarea unei părți din miliardele de euro pe care UE le acordă Ucrainei în mod regulat. O mare parte din acești bani sunt condiționați de eforturile de reformă, în special în domeniul justiției.
Decuplare de Moldova, poate în septembrie
Una dintre condițiile impuse Ucrainei pentru a obține liberalizarea vizelor în blocul comunitar în 2017 a fost înființarea NABU. Deși nimeni nu a sugerat în mod deschis suspendarea liberalizării vizelor, așa cum se discută în prezent în cazul Tbilisi, amenințarea de a se lua în considerare această măsură a fost suficientă pentru a neliniști Kievul.
Apoi a fost problema delicată a „decuplării” Ucrainei de Moldova, permițând acesteia din urmă să continue singură procesul de aderare la UE. Aceasta ar fi o lovitură grea pentru Ucraina, având în vedere că până în prezent cele două țări s-au apropiat de aderare mergând mână în mână.
Discuțiile pe această temă au început la Bruxelles în primăvară, Ungaria fiind reticentă în a da undă verde Kievului pentru începerea negocierilor de aderare.
Ideea era foarte actuală înainte de ultimele evoluții din Ucraina, iar oficialii UE au indicat pentru Europa Liberă că ar putea fi reluată la începutul lunii septembrie, cu scopul de a da un impuls guvernului pro-UE din Moldova înaintea alegerilor parlamentare cruciale care vor avea loc în aceeași lună.
Faptul că Ungaria pare să nu-și schimbe poziția cu privire la această chestiune înaintea alegerilor naționale din aprilie anul viitor a făcut ca problema să devină și mai urgentă.
Multe state membre ale UE consideră că această decuplare ar fi nedreaptă, deoarece ar însemna, în esență, să cedeze „șantajului” Budapestei.
Cu toate acestea, unii diplomați au recunoscut că ultimele evenimente le-au slăbit argumentele, indiferent de retractarea ulterioară a Ucrainei.
Subliniind diferențele dintre cele două țări, în aceeași zi în care parlamentul ucrainean a aprobat controversata lege, poliția greacă a arestat un oligarh moldovean, pe Vladimir Plahotniuc, considerat cel mai căutat om din țară.
În acest moment, așadar eforturile Moldovei și Ucrainei în lupta împotriva corupției nu ar putea fi mai contrastante în ochii unora, la Bruxelles.
Interesant este că la Bruxelles există sentimentul că frustrarea Ucrainei față de veto-ul Ungariei și incapacitatea blocului de a face față acestei situații l-ar fi putut determina Zelenski să acorde mai puțină importanță „obsesiei” UE pentru corupție.
Zvonurile circulă că mai mulți lideri ai blocului i-au spus la o conferință recentă la Roma că ar trebui să fie pregătit să accepte că Moldova ar putea să „depășească” Ucraina.
Acest lucru, combinat cu o atenție redusă acordată combaterii corupției de către noua administrație americană, i-a oferit ocazia de a se ocupa de „neplăceri” mai vechi, precum oficialii anticorupție incomozi, au declarat surse diplomatice.
Este posibil să fi calculat greșit. În orice caz, UE a luat notă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
