Curtea Supremă din Estonia a respins luni, 8 iunie, obiecțiile președintelui țării, Alas Kari, față de o nouă lege a cultelor religioase adoptată de parlament, deschizând practic calea spre scoaterea în afara legii a Bisericii Ortodoxe dacă ea nu va dovedi fără echivoc că se separă de Patriarhia mamă de la Moscova.
Președintele Kari atrăsese atenția că legea numită oficial a Bisericilor și Congregațiilor ar putea fi prea drastică, îngrădind libertatea religiei, dar instanța cea mai înaltă a Estoniei a respins argumentul, făcându-i pe reprezentanții bisericii ortodoxe să afirme din nou că sunt persecutați.
„Considerăm că Biserica Ortodoxă din Estonia trebuie să pună capăt subordonării față de Patriarhia Moscovei, cu sediul în Rusia, și față de Patriarhul Kirill”, a declarat după verdictul Curții Supreme ministrul de interne estonian, Igor Taro. El a asigurat că noua lege nu va duce la interzicerea ortodoxiei.
Pericol de securitate
Promotorii legii, larg sprijinite în parlament, spun că Biserica Ortodoxă din Estonia ar reprezenta, prin subordonarea ei față de ruși, un pericol de securitate pentru țară.
Serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe din Estonia a declarat marți că ia în considerare posibilitatea de a se adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Având în vedere că hotărârea Curții Supreme nu rezolvă toate problemele legate de protecția drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Biserica consideră că este necesar să ia în considerare un eventual recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a declarat Biserica într-un comunicat de presă citat de Interfax.
Biserica a mai afirmat că activitatea și angajamentul său față de idealurile creștine „nu reprezintă și nu pot reprezenta o amenințare la adresa securității, sistemului constituțional sau ordinii publice a statului estonian”.
Poveste cunoscută: două biserici ortodoxe rivale
Biserica Creștin-Ortodoxă Estoniană, ai cărei aproximativ 150.000 de enoriași sunt predominant etnici ruși, s-a numit Biserica Ortodoxă Estoniană a Patriarhiei Moscovei până în 2024.
Sub presiunea crescândă a instituțiilor statului, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, biserica și-a declarat unilateral independența față de Patriarhia rusă la 20 august 2024. Pentru a-și sublinia angajamentul de a respecta pe deplin legislația estoniană și-a schimbat oficial denumirea, scoțând din ea referința la Moscova.
Parlamentarii estonieni cred însă că aceste schimbări nu sunt suficiente și cer noi dovezi de rupere a legăturilor cu Federația Rusă.
Capul acestei biserici, Mitropolitul Evgheni (Reșetnicov, pe numele de mirean, cetățean rus) a fost nevoit să plece din Estonia după ce Tallinn nu i-a reînnoit permisul de ședere în 2024, și conduce în prezent de la distanță.
Ca și în Moldova sau Ucraina, și în Estonia (țară unde religia dominantă este luterană, dar și o țară cu un număr record de ateiști) guvernările din ultimii ani sprijină altă biserică ortodoxă decât cea dominată de Moscova.
Estonienii spun că adevărata moștenitoare a bisericii ortodoxe estoniene dinaintea ocupației sovietice și a celui de-al Doilea Război Mondial: Biserica Apostolică Ortodoxă Estoniană.
În 1940, ea număra peste 210.000 de membri, trei mitropoliți, 156 de parohii, 131 de preoți, 19 diaconi, două mănăstiri și un seminar teologic; majoritatea membrilor erau de etnie estoniană.
În epoca sovietică, ea a fost practic desființată, reînviind la începutul anilor 1990, după cucerirea independenței Estoniei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te