Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, în Orientul Mijlociu pentru discuții privind dosarul nuclear iranian
Fotografie combinată a trimisului american, Steve Witkoff (stânga), și a ministrului iranian de externe, Abbas Araqchi.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu oficiali israelieni timp de peste trei ore marți, cu două zile înaintea unei întâlniri importante cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, la Istanbul, în încercarea de a relansa negocierile asupra programului nuclear al Teheranului și de a calma temerile privind un nou război în Orientul Mijlociu.
Witkoff s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu alți înalți oficiali israelieni, care au insistat că orice acord cu Iranul trebuie să includă retragerea uraniului îmbogățit din Iran, oprirea tuturor proceselor de îmbogățire, încetarea finanțării de către Iran a grupărilor sale regionale și limitarea programului său de rachete balistice.
„Înainte de plecarea trimisului Witkoff pentru întâlnirea cu un reprezentant al Iranului, prim-ministrul [Netanyahu] și-a clarificat poziția, afirmând că Iranul a demonstrat de nenumărate ori că promisiunile sale nu sunt de încredere”, a declarat Netanyahu într-o postarepe X.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor la Casa Albă că „Iranul ar dori să negocieze și vom vedea dacă se poate face ceva. În prezent, suntem în negocieri cu ei”.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat într-o postare pe X, pe 3 februarie, că i-a dat instrucțiuni ministrului de externe Abbas Araqchi „pe baza principiilor demnității, înțelepciunii și oportunității, în cadrul intereselor naționale”.
O diplomație „navetă” intensă
Pezeshkian a avertizat recent că orice succes diplomatic în relațiile cu Washingtonul depinde de renunțarea la amenințări, făcând referire la actuala întărire a prezenței militare americane în apele din Orientul Mijlociu.
El a adăugat că se pot înregistra progrese în cadrul negocierilor „cu condiția să existe o atmosferă adecvată, lipsită de amenințări și așteptări nerezonabile”.
Discuțiile ce ar urma să aibă loc la Istanbul urmează unei săptămâni intense de diplomație „navetă”: șeful securității iraniene, Ali Larijani, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 30 ianuarie, în timp ce Araqchi a călătorit în Turcia pentru a se consulta cu președintele Recep Tayyip Erdogan și ministrul de externe Hakan Fidan.
În același timp, armata americană a desfășurat nave de război, conduse de portavionul USS Abraham Lincoln, în largul coastelor Iranului, ca răspuns la represiunea sângeroasă a Teheranului împotriva protestelor provocate de înrăutățirea condițiilor de viață din țară.
Moschei devastate și o liniște sinistră în Teheran după revolte
1/11Clădire din Teheran incendiată în timpul celor mai mari proteste din Iran de la Revoluția Islamică din 1979 și până în prezent.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
2/11Un camion de pompieri incendiat în timpul protestelor este expus la Teheran. Pe mașină e un banner pe care scrie „Iran, țara mea”.
Pe 28 decembrie 2025, în Iran au izbucnit proteste de amploare pe fondul prăbușirii monedei iraniene, coroborată cu inflația în creștere.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
3/11Clădire incendiată din centrul Teheranului.
HRANA, un grup american pentru drepturile omului, afirmă că peste 4.500 de oameni au fost uciși în tot Iranul în timpul represiunii violente a protestelor. Zeci de mii ar fi arestați.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
4/11Clădire incendiată din Teheran, care avea legătură cu Ayandah Bank, o companie care s-a prăbușit în octombrie, pe fondul acuzațiilor de corupție.
Unii observatori spun că desființarea băncii a contribuit la furtuna economică care a precipitat protestele în masă.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
5/11Clădire a fiscului din Teheran, distrusă de foc în timpul protestelor.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
6/11Copii care se joacă, pe 20 ianuarie, într-o suburbie a Teheranului.
Imagini similare acesteia, publicate de fotografi acreditați să lucreze în Iran, vor să sublinieze întoarcerea la viața normală după violențele din ultimele săptămâni. Însă, diverse surse au declarat pe 17 ianuarie pentru Radio Farda al RFE/RL că Teheranul, capitala Iranului, este efectiv sub lege mațială, trecătorii sunt opriți la întâmplare, iar telefoanele lor percheziționate, pentru a li se căuta legături cu protestele.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
7/11Un banner de propagandă care înfățișează foști lideri ai Iranului și pe președintele american Donald Trump. Textul persan spune: „Piesele de domino cad”.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
8/11Femei în Piața Revoluției din centrul Teheranului. Pe bannerul din spate scrie: „Iranul e patria noastră, drapelul lui e giulgiul nostru”.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
9/11Interiorul Moscheei Abuzar din Teheran, care a fost vandalizată în timpul protestelor.
Moschea a fost locul în care, în 1981, a avut loc o încercare de asasinat asupra ayatollahului Ali Khamenei, la acel moment candidat la președinția Iranului. Acum, el este liderul suprem al țării.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
10/11Interiorul distrus al Moscheii Abuzar.
Analiștii spun că țintirea moscheilor de către protestatari se datorează parțial faptului că multe astfel de clădiri religioase sunt folosite ca centre de recrutare și instruire pentru Basij, o forță paramilitară pro-regim.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
11/11Moscheea Al-Rasul din Teheran, incendiată în timpul protestelor.
Unii spun că un alt motiv pentru care moscheile sunt vizate este ideologia islamistă pe care se axează actualul guvern iranian. „Tot ce face regimul – fiecare scuză sau explicație – este înfășurat în mantia religiei”, a scris un comentator.
Fotografii publicate pe 19 și 20 ianuarie arată urmările protestelor masive de la Teheran și care s-au extins în Iran în ultimele săptămâni, înainte de a fi înăbușite de aparatul de securitate al țării.
Secvența anterioară
Secvența următoare
La sfârșitul lunii trecute, Trump a anunțat că o „armadă masivă”se îndreaptă spre Iran, avertizând că ar putea acționa cu „viteză și furie” dacă va fi necesar, exprimând în același timp speranța că se va ajunge la un „acord echitabil” care să lase Iranul fără arme nucleare.
Unele voci din Iran au sugerat că un potențial acord ar prevedea transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului – care, potrivit unor informații, ar fi fost ascuns sub pământ după atacurile americane din iunie anul trecut – către o altă țară.
Din cauza blocării internetului în Iran, este dificil să se evalueze numărul protestatarilor care au fost uciși în timpul demonstrațiilor, care par să se fi calmat în ultimele zile.
Organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, ale cărei date sunt citate frecvent de RFE/RL de la începutul represiunii violente din Iran în decembrie 2025, afirmă că numărul confirmat al victimelor, inclusiv al forțelor de securitate, este în prezent de 6.854, iar numărul victimelor aflate încă în curs de investigare este de 11.280. Peste 50.000 de persoane ar fi fost arestate.
Estimări ale unor oficiali anonimi, citați de mai multe mass-media, indică un număr de victime de câteva ori mai mare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te