Conform datelor oficiale, circa 800 000 de moldoveni se află peste hotare, având reşedinţă permanentă sau temporară acolo. Dar nimeni nu cunoaşte numărul celor stabiliţi peste Prut. 150 de secţii de votare vor fi organizate în străinătate. Dintre acestea, 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti. O convorbire cu Emil Jacotă, însărcinat cu afaceri ad-interim, ministru consilier la Ambasada Republicii Moldova la București.
Europa Liberă: Avem acest interviu în ajunul alegerilor anticipate de duminică, 11 iulie, și pentru început am vrea să cunoaștem câți cetățeni ai R.Moldova se află în România? E posibil de cunoscut acest lucru?
Emil Jacotă: „La această întrebare îmi vine greu să răspund pentru că noi nu avem o dată precisă câți cetățeni ai R.Moldova locuiesc în România. Avem doar niște date oficiale, pe care le-am primit de la Ministerul Justiției, că s-ar afla în jur de 650 de mii de cetățeni ai R.Moldova, care au și cetățenia României, dar nu putem spune câți din ei locuiesc pe teritoriul României.”
Europa Liberă: Și atunci ați putea estima cam câți din cei aflați pe teritoriul României s-ar putea prezenta la vot?
Emil Jacotă: „Luând în calcul și rezultatele ultimului scrutin, care a fost în noiembrie, 2020, atunci am avut circa 20 de mii de cetățeni moldoveni care au votat la secțiile deschise pe teritoriul României.”
Europa Liberă: Și a rămas același număr de secții de votare peste Prut, da?
Emil Jacotă: „Cu părere de rău, dar s-a micșorat cu o secție.”
Europa Liberă: Cea de la Oradea.
Emil Jacotă: „Cea de la Oradea, dar am rămas cu 12 secții de votare.”
Europa Liberă: Și ce veți face dacă se adună mai multă lume decât e posibil să voteze? Va reuși Ambasada să le asigure tuturor acest drept de a vota?
Emil Jacotă: „Eu cred că da, pentru că cei mai mulți au votat la București, aproximativ 9500, și aici încă vom avea buletine suficiente. În primul rând, în fiecare secție de votare au fost transmise câte cinci mii de buletine de vot, așa că eu sper că acest număr va fi suficient ca toți doritorii să voteze, în România. Deci, chemăm la vot cetățenii: Veniți la vot în toate cele 12 secții de votare pe care le vom deschide pe teritoriul României!
Europa Liberă: În altă ordine de idei, ce ne puteți spune despre situația cooperării moldo-române? Cum ați defini cooperarea dintre cele două state?
Emil Jacotă: „Avem o cooperare foarte bună. Chiar și în anul 2020, când a fost pandemia, comerțul bilateral a fost destul de înalt, am ajuns la două miliarde cu comerțul. A fost o scădere față de 2018 sau 2019, dar acum, în 2021, ajungem la cifrele de dinainte de pandemie, din punctul acesta de vedere, este un lucru foarte plauzibi. Anul acesta am aniversat 11 ani de la parteneriatul strategic pe care îl avem cu România și, făcând bilanțul acestui parteneriat, aș spune că s-au făcut foarte multe lucruri bune, dar mai avem de implementat și multe alte proiecte. În domeniul economic avem gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.”
Europa Liberă: Dar nu este funcțional sau, cel puțin, încă nu curge gaz prin țevile acestui gazoduct.
Emil Jacotă: „Încă nu curge, dar până la sfârșitul anului avem o misiune pe gaz, gazul va curge. Chiar săptămâna aceasta Transgaz a menționat că termină, pe partea română, construcția unor centre pentru conductoare, ceea ce va permite mărirea cantității de gaz exportate în Moldova de trei ori, undeva, așa spun cifrele și cred eu că este îmbucurător acest fapt. Urmează deja până la sfârșitul anului să vedem și gazul, în Moldova.”
Europa Liberă: Deja de mulți ani se vorbește și despre proiecte în domeniul energetic, ce șanse există ca aceste proiecte să fie implementate?
Emil Jacotă: „Da, vorbim despre interacțiunea energetică back-to-back, România, Moldova și, ultimii ani, și Ucraina. Deja a fost anunțată licitația pentru proiectul acestei linii și noi sperăm ca până la sfârșitul anului acest proiect să fie fezabil, ca după aceea să trecem la implementarea lui. Și tot ca exemplu a fost tot gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, implementat într-un timp relativ scurt. Sperăm și cu rețelele energetice să avem un proiect destul de fezabil.”
Europa Liberă: Nu mai puțin importantă este și infrastructura rutieră care ar lega cele două state, despre care se discută, unele se pare că deja au și planul de fezabilitate, dar nu e suficient.
Emil Jacotă: „Desigur că noi discutăm cu partea română, avem un acord care, odată cu numirea noului guvern la Chișinău, va fi semnat, privind construcția podului Ungheni-Ungheni, care va face legătura cu așa-numita Magistrala Unirii, care leagă Moldova cu Transilvania. Sigur, este un proiect ambițios, care va dura destul de mult timp, relieful e destul de complicat. Se preconizează 4-5 ani ca magistrala respectivă să fie construită. De asemenea avem și alte treceri de frontieră, ca podul de la Giurgiulești, care trebuie să fie renovat, și mai avem și alte proiecte care au să fie implementate odată cu numirea guvernului de la Chișinău. ”
Europa Liberă: S-au împlinit șapte ani de când a fost semnat Acordul de asociere cu UE, Bucureștiul a promis să fie cel mai bun avocat al R.Moldova pe calea eurointegrării. Ce-ar putea face în mai departe România pentru a sprijini R.Moldova să se apropie de UE?
Emil Jacotă: „Eu aș inversa puțin întrebarea aceasta, Valentina: ce-ar trebui să facă Moldova ca să se apropie mai repede, cu pași mai pronunțați, de UE?”
Europa Liberă: Și ce-ar trebui să facă?
Emil Jacotă: „Avem Acordul de asociere, carte trebuie implementat, asta doresc toți partenerii europeni, inclusiv România, care a fost, este și va fi avocatul principal al Moldovei în integrarea europeană. Acestea nu sunt doar vorbe, ci și discuții la direct cu partenerii europeni. Chiar partea română susține inițiativa celor trei țări ale Parteneriatului Estic, Moldova, Georgia și Ucraina, privind acordarea unei atenții mai sporite integrării europene a acestor trei țări, din inițiativa celor trei miniștri de externe ale acestora, care a fost semnată acuma, pe 17 mai. România ne susține deplin aceste tendințe de integrare europeană, urmează ca noi să facem ordine la noi în țară.”
Europa Liberă: E cunoscut sprijinul, financiar și nu doar, pe care-l oferă România Moldovei, dar de ceva timp, și Bucureștiul a început să condiționeze suportul pe care-l oferă. Adică cere și Bucureștiul, alături de alte țări europene, implementarea reformelor. Trebuia să apară această condiționalitate?
Emil Jacotă: „Nu este ceva nou. Dacă ne aducem aminte, în 2019 au fost exact aceleași condiții de implementare a Acordului de Asociere în R.Moldova. Aceste condiții nu sunt impuse de către România, ci de către UE. Și aceste condiții noi trebuie să le îndeplinim, ele sunt ceva normal pentru un stat democratic.”
